Recent am avut cateva zile libere in familie….de care am profitat din plin! Cel mai mult cred ca s-au bucurat fetele pentru ca am avut ocazia sa iesim si sa vizitam locuri noi ca si o familie, nu fara tati!
Astfel am ajuns la o ferma unde fetele au avut ocazia sa vada cateva animale domestice….la ele acasa!:) Ma amuzam cu sotul meu vorbind despre cat de diferita a fost copilaria noastra fata de a lor…..pentru ca daca eu aveam ocazia sa vad gaini si gaste in curtea bunicilor in vacantele de vara, domnisoarele noastre nu prea au (cel putin nu inca!). Daca mai vedeam prin curtea vecinilor cate un porc, pe toloaca o turma de oi sau pe ‘ulita’ cate un cal tragand la caruta…..pentru ele aceste lucruri sunt efectiv imposibile si de neimaginat!
De prisos sa va povestesc cat de incantate au fost (in special Ana, care chiar intelege ce se intampla in jurul ei)…si desi sfioasa la inceput, spre final si-a luat inima in dinti si a avut curajul sa mangaie cateva oi si sa atinga doi caluti. Experienta in sine a fost una deosebita pentru ele….si a fost insotita de intrebarile de rigoare (aceleasi intrebari intrebatoare, pe care doar un copil crescut la oras le poate pune!). Astfel, au avut ocazia sa vada animale domestice comune (sau nu, pentru zona Romaniei) ca gaini, oi, cai, lame, fazani, tapi, iepuri. Ferma propriu-zisa era amenajata corespunzator pentru vizitatori, fiind dotata intr-o camera cu incubatoare unde cei mici puteau vedea (daca aveau destula rabdare!) cum la temperatura potrivita ies puisorii din ou!
Urmatoarele zile ne-am jucat si am folosit anumite materiale care cred ca au cimentat intelegerea ei referitor la animalele domestice. Astfel, am folosit doua carti deosebite de la editura Litera (alaturi de niste manipulative stranse de prin casa.) Cartile folosite sunt Bebe invata animale si Marea mea carte cu animale si ambele sunt fara cusur din punctul meu de vedere!
Bebe invata animale este o carte mica, insa nu prea mica pentru a prezenta diferitele animale (atat domestice, cat si salbatice) pe un carton lucios de calitate. Desi cartea se incadreaza ca si recomandare bebelusilor, eu am gasit-o la fel de potrivita si pentru Ana, care are putin peste 3 ani. In cazul in care aveti un bebelus ii puteti arata pur si simplu animalele, denumindu-le corespunzator….in cazul unui copil mai mare, discutia se poate extinde spre cum arata animalele, ce fac, ce produc, cum se comporta, etc.
Cea de-a doua carte, Marea mea carte cu animale prezinta aceeasi calitate, cu un carton chiar mai gros decat cealalta carte si cu imagini la fel de frumoase ale animalelor domestice si salbatice. O diferenta majora este faptul ca aceasta carte prezinta si denumeste si puii de animale, avand cate o intrebare in josul fiecarei pagini al carei scop este sa lase loc de o discutie sau joaca cu cel mic.
Cum va spuneam, noi am strans intr-o tava toate animalele/manipulativele care le-am avut la indemana si inarmate cu cele doua carti, am inceput sa identificam animalutele si puii lor si sa discutam despre ele si despre ce faceau cand le-am vizitat la ferma.
In afara de aceste carti, am mai folosit un puzzle de care Ana uitase (unul dintre preferatele ei cand era mai mica), un puzzle urias pentru Emilia si o carte de la editura Usborne (cartea se numeste Farm – Sticker and colouring book) care ne-a fost la fel de utila.
Mi-as fi dorit sa am timp sa ii pregatesc niste ‘proiecte’ tactile si sa construim/lipim ceva impreuna (fie o ferma sau vreun animal) insa de aceasta data nu am reusit.
O zi frumoasa sa aveti alaturi de piticii vostri!
Ana (3a4l), Emilia (1a4l)
ominunatanebunie 