Rezolutiile anului noi si parerea mea despre ele..

Cu forte noi si chef de viata va urez un an nou binecuvantat, plin de momente frumoase alaturi de cei dragi voua!

Discutam zilele trecute cu o prietena despre rezolutii si cat (sau daca) sunt ele importante. In fiecare an, cei mai multi dintre noi, ne ‘angajam’ ca vom face ‘x’ sau vom deveni ‘y’.

Din curiozitate am cautat rapid cele mai comune rezolutii, acestea fiind:

1. Pierderea in greutate
2. Gasirea unui loc de munca mai bun sau avansarea in cariera
3. Reducerea stresului
4. Cresterea substantiala a economiilor financiare
5. Reducerea consumului de alcool sau a fumatului
6. Petrecerea mai mult timp cu familia si prietenii
7. Invatarea unei limbi straine sau a unui nou hobby

Mi se pare interesant ce cele mai multe rezolutii mentionate mai sus insista pe un aspect fizic sau social, care poate fi clar etalat in fata celorlati. Daca suntem mai slabi sau avem mai multi bani ne simtim mai bine comparat cu altcineva din cercul nostru de cunoscuti? Daca avem un loc de munca poate mai bine remunerat ne simtim superiori fata de aceeasi oameni?

Mai mult sau mai putin ambitioase, rezolutiile in sine nu sunt un lucru rau, atunci cand reusim sa fim consecventi si disciplinati si cand se refera stric la progresul personal. Cred insa ca prea multe promisiuni in dreptul fiecarora din noi, motivate de interese gresite, nu vor aduce decat mai mult stres si dezamagire. In dreptul meu, rezolutiile acestui an sunt legate de dorinta mea de a ma apropia mai mult de Dumnezeu si de a ma bucura mai mult de anotimpul vietii in care ma aflu.

Mai cred ca fiecare dintre noi ne aflam poate in alta etapa a vietii, cu copii mai mici sau mai mari, cu un loc de munca sau fara, cu un partener sau fara, cu multe alte provocari sau cu o viata relativ linistita. Din aceasta cauza cred ca nu ar trebui sa lipseasca un gram de realism atunci cand gandurile bune si asteptarile noastre la noi insinne nu pot corespunde cu realitatea de zi cu zi.

In concluzie, oriunde v-ati afla, eu va doresc multa disciplina in tot ce va doriti sa realizati in noul an, indiferent ca este vorba despre ceva spiritual sau material. In dreptul nostru, rezolutiile de mai sus nu se aplica (in afara de petrecerea timpului de calitate cu fetele, care nu este o rezolutie in sine, ci o actiune continua pe care trebuie sa insistam in fiecare zi) . Ce imi doresc pentru mine si familia mea este ca anul 2023 sa fie un an plin de lucruri frumoase si intentionate spre apropierea noastra de Dumnezeu.

Un an nou binecuvantat cu multe momente frumoase va doresc!

Lectura de dimineata

                  

Va povesteam despre ‘lupta’ noastra sa avem o rutina (cat de cat) stabila si marturisesc ca nu e usor….cu un copil de aproape 4 ani (care iubeste mult prea mult cititul cantat , imbratisatul non stop si pune n intrebari pe minut) si cu unul de aproape 2 ani (care incearca de zor sa comunice si sa isi faca simtita voia…. si care nu se da inapoi cand vine vorba de catarat si bagat mainile prin toate locurile posibile si imposibile).

Este la fel de adevarat ca viata noastra ar fi goala fara micile noastre domnisoare , insa rutina zilnica este ceva pentru care eu (noi!) muncim impreuna, pentru a reusi sa pastram o ordine (macar aparenta)!

Astfel, chiar daca ‘tuna sau fulgera’ si nu avem timp sa citim, sa modelam plastelina sau sa iesim afara, singura activitate zilnica peste care nu sarim nicicum este lectura de dimineata. Faptul ca citim in timpul micului dejun este un alt factor care ne ajuta sa nu sarim peste aceasta si daca in general, in cazul Anei ne concentram asupra regulilor pe care le pricepe (sau nu!) sau asupra vocabularului….timpul nostru de dimineata este un timp in care citim si invatam despre Dumnezeu si atat!

In general folosim 3 materiale pe care le tot rotim, dupa bunul plac al fetelor. Biblia pentru copii (My first Bible stories) este unul dintre materialele pe care le folosim, alaturi de 2 carti dragi noua: Big thoughts for little people/ ABC’S to help you grow si A little girl after God’s own heart.

Big thoughts for little people este o carte cu un mesaj frumos, prezentat sub forma unui alfabet biblic, insotit de o explicatie simpla si usor de inteles de cei mici si un verset biblic. Astfel, de-a lungul diminetilor am discutat despre multe aspecte importante pe care eu sper ca fetele (si in special Ana, pentru ca intelege totul) le-au asimilat. Ilustratiile acestei carti intaresc mesajul fiecarei pagini, lasand loc de discutie si meditatie pentru cei mici (noi le folosim pentru joaca de rol, discutand comportamentul copiilor).

Cateva fragmente:

E is for everyone / God loves us all, / The black and the white, /And the short and the tall.

Everyone in the world is special to God. We are all different but he loves all of us. There are many colours of hair and many colours of skin. Some children are tall, some are short. Some weigh a lot and some weigh just a little. In some countries children live in houses or apartments made of wood or stone. In other countries the children live in houses made of straw or bamboo. Do you see all the different children playing together in the picture? God loves each one of them.

                  

 

F is for forgiving/ A girl or a boy/ Who is naughty or careless/ And breaks your new toy.

Do you see what the bears have done? They have broken the toy frog. If someone did that to you, you  might be angry. Perhaps you would want to get even with him by doing something bad to him. But that isn’t the way God wants you to act. He wants you to forgive. He does not want you to hurt people who do something wrong to you. He wants you to be good to them. That is not easy, but God will help you.

                    

 

 

A little girl after God’s own heart este o carte relativ scurta (insa eficienta!), aducand spre atentia copilului roadele dragostei (dragostea, bucuria si pacea, rabdarea, bunatate, credinciosia, controlul de tine). Astfel, citind cartea, veti intalni o fetita scumpa care se confrunta cu diferite situatii si alege roadele dragostei!

Fragment:

A heart filled with patience

‘Be patient with every person’ – 1 Thessalonians 5:14

What can you do when there’s a delay,

When things take forever, seems like all day?

You can get red-hot mad and throw a huge fit,

Or you can be patient and quietly sit.

 

God’s girl can wait…for hours in a row,

Till things start to happen, ’till it’s time to go.

She tries to do nothing she’ll later regret,

To calm herself down and not get upset.

                 

                

Aceste carti dau nastere multor discutii in casa noastra si desi fetele sunt inca mici si nicicum perfecte in ce priveste ascultarea de parinti, cred ca aceste discutii sunt benefice in contextul in care abordeaza aspecte din viata lor cu care se confrunta zi de zi. Am fost placut surprinsa cand Ana i-a spus Emiliei ca trebuie sa fie mai buna si sa nu loveasca atunci cand nu are o jucarie. La fel de surprinsa am fost cand le zoream sa iesim din casa (pentru ca trebuia sa ajungem la doctor) si mi-a spus ca trebuie sa ma rog la Domnul Isus sa imi dea mai multa rabdare….demonstrandu-mi ca nu numai a inteles mesajul acestor carti, insa il poate aplica in situatii practice (si daca e nevoie, ma poate corecta si pe mine).

O saptamana cat mai frumoasa sa aveti alaturi de piticii vostri!

 

Femeia care muta muntii! + giveaway

Voua vi s-a intamplat sa va simtiti coplesite? Vi s-a intamplat sa nu fiti sigure in abordarea voastra de crestere a copiilor sau a randuirii casei? Mie da…si nu de putine ori! Vedeti voi, zilele noastre variaza grozav….de la cer la pamant.

Uneori avem parte de zile impecabile….cand totul se intampla CUM VREAU EU:)….fetele se trezesc, sunt hranite si imbracate pana la ora x, se simt bine, avem timp sa mergem in x locuri, sa facem x lucruri iar in acelasi timp imi gasesc (cumva?!) timp sa mentin si casa la un nivel acceptabil, reusind sa pregatesc cina pentru sotul meu. Alte zile ma veti gasi la polul opus….dupa o noapte de nesomn, cu doi copii mici care nu se simt prea bine si nu vor nicicum sa coopereze, cu o casa intoarsa pe dos si fara energie. La sfarsitul zilei cand ma uit in spate, casa e tot intoarsa pe dos, nivelul meu de ‘optimism’ e acelasi, fetele nu sunt nicicum mai cooperante….iar cina noastra este de fapt un take away. Nu ma plang nicicum …ci doar descriu realitatea noastra!

Si eu stiu ca nu e tocmai buna comparatia, pentru toti suntem unici….insa uneori, in zilele cand nu ma simt tocmai o super mama, e imposibil sa nu ma intreb cum x sau y le tine pe toate sub control….cand in mijlocul casei mele este un haos total. Si eu sunt relativ familiara cu diferite tehnici de parenting….insa la sfarsitul zilei va marturisesc ca nu intotdeauna am rabdare si nu reusesc sa nu ridic vocea si sa ma comport cu copiii mei intr-un mod care reflecta o dragoste neconditionata! Am invatat multe lucruri de cand am devenit mama….insa imi dau seama ca inca mai sunt atatea altele de insusit! In cazul meu cel mai bun barometru este chiar Ana, care in inocenta ei, nu ezita niciodata sa ma corecteze constant, sa imi spuna ca nu e frumos sa tip sau sa ii pun grabita jucariile in cutie….si sa ma ierte, spunandu-mi ca ma iubeste mult. Desi atat de mica, in inocenta ei reprezinta de fapt modelul de dragoste neconditionat : ma corecteaza si continua sa isi arate afectiunea fata de mine.

In momentele cand zilele mele sunt anapoda iar starea mea de spirit nu e grozava, eu citesc si imi indrept gandurile spre alte mame care poate au mai multa experienta si reusesc sa gestioneze mai bine situatiile din casa lor. Una din cartile despre care as vrea sa va povestesc putin este ‘Femeia care muta muntii’ scrisa de Daniela Delibas (veti gasi blogul ei aici).

Autoarea aduce un mesaj frumos si incurajator pentru toate mamele, fara a-si impune un anumit punct de vedere asupra lucrurilor specifice din gospodaria fiecaruia sau asupra cresterii copiilor. In randurile cartii nu veti gasi judecati subiective indreptate asupra mamelor care nu isi cresc copiii intr-un anumit fel….sau se comporta intr-un anumit fel in mijlocul casei lor. Solutia scriitoarei la toate incercarile noastre ca mame si sotii este una simpla si la indemana oricui : o relatia autentica cu Dumnezeu.

Sfaturile ei sunt intotdeauna filtrate prin prisma Bibliei si desi poate nu in acceptul oricui, in aceasta  carte autoarea se concentreaza  asupra responsabilitatilor pe care noi le avem in familie ca mama si sotie….si ce putem face pentru a nu esua, zi de zi! Printre randurile cartii veti gasi o mama care intelege ce inseamna sa fii coplesita de situatiile de zi cu zi, explicand in acelasi timp cum relatia cu Dumnezeu si o viata in rugaciune poate face cu adevarat diferenta! Desi am citit relativ multe carti referitoare la rolul femeii in casnicie si planul lui Dumnezeu pentru mame/sotii….aceasta carte mi-a placut mult. Poate faptul ca autoarea este tanara, are 3 copii si se confrunta probabil cu situatii similare a fost unul dintre motivele pentru care aceasta carte ‘s-a lipit’ de mine.

Aveti ocazia sa castigati una dintre cele 2 carti oferite in cadrul unui concurs care va incepe astazi si se va incheia pe 7 Februarie (Sambata). Castigatoarele vor fi alese prin random.org. Cele doua exemplare sunt oferite de catre editura Little Lamb din Suceava (mai multe detalii despre produsele lor gasiti aici si aici) si de catre Daniela Delibas, carora vrem sa le multumim.

Pentru a participa la concurs :

– dati share public acestui articol

– dati like paginii editurii Little Lamb (aici)

– lasati un comentariu la acest post, mentionand numele intreg

 

O zi frumoasa sa aveti!