Jocuri de cuvinte…in aer liber!

In ultima vreme la noi a plouat si a fost frig…..frig si urat. Din aceasta cauza am incercat sa ne intalnim cu alti prieteni la noi sau la ei…..sau sa avem cat de cat niste activitati in afara casei, dar intr-un spatiu acoperit. In ultimele zile observ insa ca temperatura creste…asa ca probabil ne vom relua plimbarile si vizitele in parc.

Va povesteam despre activitatile noastre ‘on the go’ (aici)…..dar in ultimul timp observ ca preferintele Anei s-au schimbat pe partea orala (nici nu stiu cum sa o numesc?!). Mereu inventeaza cate un joc nou….care ce e drept, ne tine ocupate. Totul a inceput cu o intrebare (‘putem sa jucam un joc’) si un raspuns afirmativ (bineinteles!).

In speranta ca si piticii vostri vor indragi genul acesta de jocuri/activitati, le impartasim cu voi. Bineinteles ca se pot juca oriunde…insa noi le ‘scoatem de la naftalina’ doar cand suntem afara.

 

1. Eu vad (‘spionez’ cred ca este varianta internationala)

Noi variem jocul si il folosim pentru recunoasterea formelor (eg. Eu vad un obiect rotund, Eu vad un obiect care arata ca un dreptunghi), pentru recunoasterea sunetelor (eg. Eu vad un obiect rosu care incepe cu b ; Eu vad un obiect care incepe cu c). In cazul in care cel mic gaseste indiciile dificile, le puteti restrange pe masura intelegerii lui (eg. In fata ta, langa statia de autobuz, eu vad un obiect care incepe cu litera b).

 

2. Cate are?

Din nou, pornit din initiativa Anei…..alegem obiecte si ne legam de tot ceea ce inseamna cifre (eg. Eu vad un autobuz…cate roti vezi? Vad 2 …dar are 4; Eu vad un bloc….cate geamuri are)…si lista continua la nesfarsit, in functie de peisajul din fata voastra

 

3. Ce culoare?

O activitate axata pe vocabular si recunoasterea culorilor, noi alegem de obicei un obiect din apropierea noastra…si intrebam parterul (aka eu) ce culoare este obiectul respectiv si ce este (eg. Eu vad un copac …ce culoare este; Eu vad o bicicleta…ce culoare este). Pe mine ma amuza mult genul acesta de activitati pentru ca mica noastra domnisoara nu se multumeste cu raspunsuri simple (gen rosu, maro)….si daca imi spune ca vede un copac e musai ca eu sa ii spun ca trunchiul e maro…si unele frunze sunt verzi….pe cand altele sunt galbene….altfel, ne certam!:) Din nou, activitatea poate fi ajustata in functie de intelegerea si interesele celor mici; daca doar cateva culori ii sunt familiare, bineinteles ca nu veti alege obiecte cu multe culori si diferite tipare…pentru a nu-l frustra/supara.

 

4. Numaram…pe sarite!

E putin probabil sa ma vedeti si pe mine sarind…desi Ana insista de fiecare data:)….dar de obicei incepem numaratoare de la 0 (la cerere, ea incepe mereu prima!), urmand sa spun eu cifra 1 in soapta….iar ea sa sara si sa spuna cifra 2. Astfel numaram din 2 in 2; de obicei pierdem sirul daca trebuie sa trecem strada….sau sa fim atenti la alte lucruri din jurul nostru…..insa din punctul meu de vedere, daca ajungem si pana la 16/20, e grozav!

 

M-as bucura daca ati impartasi si voi alte jocuri sau activitati care reusesc sa sustina interesul celor mici….atunci cand incercam sa ajungem in diferite locuri, pe jos!

 

Spor la joaca sa aveti alaturi de micutii vostri!

 

 

 

 

 

Cum folosim jocul magnetic!

Ca multe alte lucruri…intamplator am descoperit jocul Magnetic Mosaic My first picture maker kit (cred ca din wish list in wish list am dat de el) si pentru ca am gasit pretul rezonabil (a costat aproximativ £15-£16) l-am cumparat. Aspectul si versatilitatea au depasit cu mult asteptarile mele…si in prezent activitatile din acest kit sunt favoritele A-ei.

Jocul propriu-zis l-am primit intr-o cutie cartonata si relativ mare (cel putin pentru spatiul disponibil noua)…insa i-am gasit si lui un loc potrivit.

In interiorul cutiei veti gasi:

– o tabla magnetica (putin mai mare decat o pagina A4)

– un suport care sustine tabla pentru a sta aproape vertical

– 10 patrate magnetice de diferite culori, care la randul lor se pot desparti in 25 de patratele magnetice

– 10 imagini care pot fi realizate cu ajutorul patratelelor magnetice

Desi pe instructiunile kit-ului se mentioneaza ca este potrivit copiilor care au cel putin 4 ani, jocul poate fi adaptat dupa nevoile fiecarui piticot (‘nevoi’ care pot insemna recunoasterea culorilor, numarare simpla, recunoasterea imaginilor, etc.).

A. nu a avut pana acum sa creeze o imagine data cap coada (se plictiseste si se opreste pe la jumatate)….insa noi l-am adaptat astfel:

– am incercat creat imagini (pentru cat timp a vrut ea…fie 1 minut…sau 10)

– uneori am numarat patratelele corespunzatoare cifrei scrise pe tablita

       

      

 

– am facut adunari simple

         

        

 

– le-am sortat pe culori

        

       

– pur si simplu le-am insirat si am creat ‘ a big big big snake’

 

Cred ca (intr-o oarecare masura) jocul ar putea fi confectionat de o mamica ingenioasa (v-ar trebui doar niste patratele colorate laminate, cu o bucatica de magnet pe spate…si o tablita magnetica)….insa creatiile handmade iau mult timp….timp pe care cele mai multe dintre mamici nu il au…nu-i asa?

Cat despre pitici si piticoate…ma indoiesc ca le pasa prea tare de numele jocului….sau marca…atat timp cat ii tine ocupati!:)

O zi frumoasa sa aveti!

 

Ana (2 ani si 9 luni)

Activitati pentru calatorii lungi!

Ne straduim sa ajungem acasa (pentru noi ‘acasa’ reprezinta Romania) in fiecare an…sperand ca ne vom muta cu totul curand. In cazul nostru, din diferite motive, optam mereu pentru masina (si nu avion), care pana acum ne-a adus mereu acasa in siguranta.

Si anul acesta am facut bagajele…ne-am straduit sa nu uitam nimic…si am pornit entuziasmati…SPRE CASA….spre parinti, bici, prieteni, locuri frumoase si timp liber. De cand  s-a nascut Ana si am calatorit cu ea, nu a fost nevoie sa pregatim activitati specifice pentru simplu motiv ca era foarte mica; eu stateam in spate cu ea, cantam, vorbeam, il bateam la cap pe tati care era la volan, ascultam muzica/povesti/stiri….ne mai opream…si timpul trecea relativ repede. Anul trecut era pasionata de alfabet si cautam diferite litere pe semnele de pe autostrada (mare suparare a fost cand nu prea dadeam de nici un W)…insa anul acesta alfabetul nu se mai numara printre pasiunile ei pentru ca incet si cu pasi mici, am inceput sa citim.

Pentru a avea o calatorie placuta si fara plangeri din partea domnisoarei mele, m-am gandit sa ii pregatesc niste activitati ‘trainice’ care sa o tina ocupata. Am gasit multe idei pe internet, insa le-am adaptat dupa nivelul si interesele ei specifice (pe internet veti gasi aceste activitati sub denumirea ‘busy bags’). Asa cum probabil veti observa, activitatile pot fi folosite cand calatoriti, sau pur si simplu cand aveti nevoie de cateva minute libere (si pentru a se intampla acest lucru piticul trebuie sa fie ocupat nu-i asa?)

Plicurile le-am cumparat de la un magazin de maruntisuri din Londra si au fost foarte ieftine iar activitatile le-am pastrat in pungute cu fermoar de plastic (in magazin le-am gasit sub denumirea de ‘sandwich bags’). Aveam in plan si alte activitati care stiu sigur ca i-ar fi placut, insa nu am avut timp sa ii pregatesc mai mult de 4 plicuri cu cate 3/4 activitati fiecare. Pot confirma ca aceste activitati ne-au fost de un real folos si au tinut-o ocupata pe piticoata noastra nici mai mult nici mai putin de (aproximativ) 1600 de mile (cu opririle de rigoare si cu o noapte dormita ca de obicei , cap-coada).

 

Asadar, cam asa si-a ocupat Ana timpul in masina, in timp ce tati conducea si din cand in cand mai tragea cu ochiul la ea 🙂

    

A sortat agrafe de birou colorate pe benzi magnetice atasate pe bete/popsickles ale caror culori corespundeau agrafelor.

 

A insirat margele si a facut coliere pentru toata familia :).

                   

A folosit piesele de Tangram si a construit diferite animalute (piesele aveau lipite cate o bucatica de magnet pe spate…care s-a impacat foarte bine cu tava de prajituri, de asemenea magnetica). Tiparele cu animalute le-am gasit aici si le-am laminat, pentru a le putea folosi de mai multe ori.

 

         

A trecut snurul prin niste carduri laminate (2 dintre ele – cu animale – descarcate de pe internet si cea de-a treia copiata din una din carticelele ei preferate)

 

        

A lipit stickere (aleatoriu sau nu) de tot felul si toate culorile pe niste foi simple de hartie.

 

A mazgalit niste carduri laminate cu alfabetul (din pacate, nu retin exact sursa pentru ca le avem de foarte mult timp) si a boscorodit despre maimutica Max si activitatile ei (mai mult despre aceasta activitate specifica am scris aici).

 

A urmat tiparul (realizat dupa culorile pom pom-urilor pe care le aveam si laminat apoi) cu ajutorul pom pom-urilor magnetice.

A repetat forma scrisa a numerelor pana la 10.

             

A repetat cifrele pana la 30, reproducand in acelasi timp imagini familiare si dragi noua (din pacate, puzzle-ul cu cifrele 11-20 nu a fost la fel de durabil ca acestea)

A colorat foi de colorat cu diferite imagini…sau pur si simplu a mazgalit pe un carnetel simplu.

Am citit impreuna povestioare din cartea ei preferata la momentul de fata (despre care va voi povesti in alt post) si a avut acces liber la Ipad. Gandul meu initial a fost ca il va folosi mai mult, dar abia abia s-a atins de el, probabil din cauza celorlate activitati care au captivat-o.

Cam astea au fost activitatile care au tinut-o ocupata si cu care s-a delectat pe tot parcursul calatoriei.

In cazul in care aveti alte idei pentru calatorii lungi (potrivite pentru copii mici) m-as bucura mult daca le-ati impartasi!

Cum ne pregatim de scris! (1)

La 2 ani si 5 luni cred ca piticoata mea e inca mica pentru activitati de scris propriu-zise….insa observ ca este pasionata intr-o oarecare masura de tot ceea ce inseamna culoare/pixuri/carioci. In ultima vreme deseneaza niste chestiute mici mici mici pe cate o foaie de hartie care o are mereu la indemana si imi povesteste despre broasca mare care a sarit peste bustean si s-a lovit! :):) – sau ceva de genul….toata aceasta actiune se desfasoara pe o raza de vreo 2/3 mm:))…si draga de ea este foarte suparata cand ma intreaba ce a desenat…iar eu…incercand sa ghicesc ce ascund puncticelele ei ii spun ca ‘o fetita’ sau ‘ o jucarie’ (bineinteles ca varianta mea nu se potriveste niciodata cu a ei!)….se pare ca nu am destula imaginatie:).

Cu gandul la activitatile propriu-zise de formare a literelor si a cifrelor…am inceput cu niste labirinturi simplute. Imaginile au fost copiate (si apoi laminate) din cartea ‘My First Book of tracing’ de la Kumon. In principiu, imaginile ajuta copilul sa ajunga de la punctul x la punctul y….anticipand scrierea literelor si a cifrelor la care micutii vor ajunge la un moment dat; insa dincolo de acest lucru, noi folosim mult aceste foi pentru scris si dezvoltarea vocabularului. Deocamdata A. ‘scrie’ pe 10 dintre aceste labirinturi ….insa dupa ce il ajuta pe baietel de iasa din gradina zoologica de exemplu, mai vorbim cateva minute despre imaginea in sine….sau dupa ce il ajuta pe Mr. Bear sa vopseasca gardul, iar discutam despre gardul propriu-zis si ce inseamna vopsit, etc.

         

        

De asemenea am gasit aceasta carte folositoare pentru ca o motiveaza sa se concentreze (animalutele trebuie sa depaseasca obstacole…pe care de cele mai multe ori reuseste sa le treaca).

Pentru ca foile sunt laminate….le putem folosi si re-folosi de cate ori ii pofteste ei inimioara:)

         

Un castel de cupe!

Recent o mamica generoasa (multumim Adina!) recomanda pe un grup pe facebook cartea ‘Teach your 3-7 old Math’ si desi A. inca nu are 3 ani, am gasit idei care pot fi adaptate la nivelul ei. Un lucru foarte folositor pentru mine ca mama doritoare sa urmeze dorinta de cunoastere a unei piticoate curioase a fost faptul ca am avut acces la o serie de resurse sugerate pentru dezvoltarea unei minti matematice.

Nu am luat lista nicidecum ad literam insa mi-am format o idee referitoare la tipul de jucarii asupra carora ar trebui sa ne concentram mai mult (marturisesc ca pe multe dintre ele le-as fi ignorat!).

Cand intamplator am gasit (intr-un magazin de mancare!) un set de cupe similar celor sugerate in carte nu am ezitat sa il cumpar…si mare mi-a fost mirarea cand Ana s-a jucat si iar s-a jucat…pana cand intr-un final a pus cupele cap la cap…si a invatat (cumva) tehnica de potrivire a cupelor.

                 

Initial am insirat cupele, am discutat despre culoarea fiecareia si despre cum  cupele au aceeasi inaltime, insa un volum diferit. Nu as putea sa va spun cat si cum a inteles piticoata mea acest concept, insa erau numai ochi si urechi :).

                              

Am mai mancat niste pufarin :)…dupa care am numarat cupele (9 la numar) si le-am intors cu fundul in sus; pentru ca fiecare cupa avea cate un animalut pe spate (punctele reprezinta ochii fiecarui animal) am avut ocazia sa vorbim putin si despre animale…cum fac, cum arata, etc.

Si apoi….a inceput adevarata distractie!:)

Potrivit Anei, am construit impreuna un castel (nu i-a placut deloc sa numesc constructia noastra ‘turn’…asa ca a ramas ‘castel’). Am pus cupele una peste alta si uite asa…am ajuns sa construim un turn castel aproape la fel de intalt ca ea :).

                     

Dupa ce nu ne-a mai ramas nici o cupa…a incercat sa il mute dintr-o parte a camerei in

 

alta…si mare i-a fost supararea cand castelul nostru s-a

S-a mobilizat rapid si l-a construit din nou, rugandu-ma pe mine sa i-l mut apoi :).

                  

Inca nu reuseste mereu din prima sa puna cupele una intr-alta fara sa greseasca….dar de cand le avem a invatat sa isi mai domoleasca frustrarea si sa incerce alte variante…care intr-un final o duc la acelasi rezultat.

O zi frumoasa sa aveti!