Cum sa previi (sau sa ameliorezi) anxietatea la copii!

Definitia propriu-zisa a anxietatii este legata de o reactie (orice reactie!) la situatii percepute a fi stresante. Anxietatea este des intalnita in diferite forme atat la copii, cat si la adulti….iar atunci cand devine excesiva este tinuta sub control cu anumite medicamentele/calmante sau tehnici care reusesc sa calmeze persoana in cauza intr-o oarecare masura. Recent am avut ocazia sa meditez un elev care era foarte foarte anxios (eg. tremura daca il rugam sa raspunda la o intrebare, nu ii facea placere sa vorbeasca in public insa critica aspru raspunsurile celorlati elevi – ca mecanism de aparare banuiesc), fapt ce m-a facut sa ma gandesc mai mult la acest subiect.

Mica noastra domnisoara prezinta uneori semne clare ca este anxioasa ……desi noi ca parinti nu percepem nici o presiune in jurul ei….sau vreo situatie care sa ii cauzeze frica. Anxietatea ei poate fi legata de absolut orice aspect care ea il gaseste important …..de la inabilitatea de a scrie cifrele sau literele PERFECT (pentru ca are 3 ani…insa cu greu o conving ca fetitele nu scriu la 3 ani!…..pana la felul cum incearca sa se imbrace singura si nu gaseste mereu a doua maneca la bluza:) ). Reactiile ei variaza de la dezamagire, plans pana la revolta propriu-zisa (pentru ca ii vine greu sa creada ca un copil nu are nicicum abilitatile unui adult) si nu intelege de ce.

Desi anxietatea si frustrarea ei este oarecum tipica varstei…nu as vrea sa evolueze si sa se transforme in adevarate atacuri de panica sau tantrumuri cand va creste….pentru ca nu reuseste sa faca un anumit lucru! Faptul ca este atat de critica in privinta activitatilor pe care nu le poate duce la bun sfarsit imi lasa foarte putin loc mie (ca si mama) pentru orice observatie constructiva 🙂

Astfel, am inceput sa ne modelam oarecum comportamentul in familie pentru a-i transmite non-verbal ca e in ordine sa gresesti…si nu e o tragedie.

Cateva idei de pus in aplicare daca aveti un copil care da semne de anxietate:

– ofera-i ocazia sa greseasca (in diferite situatii…in diferite momente ale zilei). Reactioneaza pozitiv apoi si indreptati amandoi asa-zisa ‘greseala’

– insuseste-ti cateva greseli (in mod intentionat) si roaga copilul sa te ajute in solutionarea lor (eg. scapi zaharul jos si strangeti impreuna, te imbraci si ceri ajutorul copilului pentru ca ‘nu nimeresti’ maneca)

– identifica in cartile preferate personaje pozitive care gresesc si reactioneaza corespunzator (vorbeste despre acest aspect cu el/ea)

– dupa ce se calmeaza apele si momentul tensionat a trecut, discuta despre ce s-a intamplat. Ajuta-l sa isi identifice fricile si incearca sa modelezi reactiile.

– permite-o sa reactioneze …cum simte! (nu are nici un rost sa ii spui unui copil ‘nu are rost sa iti fie frica’ pentru ca in acel moment el percepe situatia/lucrul respective ca infricosatoare si nimic nu va schimba acest lucru)

– identifica greselile cu situatii similare din copilaria ta (cand si tu faceai prostioare….si probabil te temeai de x si y)

O zi frumoasa sa aveti!

Invatam sa numaram!

Prima postare pe acest blog va fi una legata de matematica…sau mai bine spus de abilititatea micutilor de a numara …si a asocia o anumita cantitate/un anumit numar de obiecte cu numarul corespunzator. A. poate numara pana la 20 de ceva luni bune….insa la inceputul ‘calatoriei ei’ matematice nu reusea sa arate sau sa numere obiectele individual….si indiferent cate mere/papusi/jucarii ar fi avut in fata ei, tot 15-20 ar fi fost  pentru ca pana la 15-20 reusea sa numere.

Stiam ca lucrul acesta este normal in dezvoltarea copiilor…si citisem ca urmatorul pas e sa numere (cu succes) obiecte/chestiute individuale. Incercand sa o ajut sa ajut la urmatoarea treapta, am inventat/adaptat cateva activitati care sa se potriveasca intereselor ei, pe care le voi impartasi cu voi in diferite postari.

 

Exemplele de mai jos sunt utile mai mult pentru memorarea cifrelor, insa  copilul va demonstra o intelegere aprofundata a numerelor atunci cand va asocial o anumita cantitate cu numarul corespunzator.

 

–       Somnul de amiaza (inainte de somnul de amiaza, noi scoatem toate/aproape toate papusile si animalutele sa le punem si pe ele la somn….nu inainte insa de a le numara si a verifica ca nu lipseste nici unaJ ); initial socotelile nu ni se prea potriveau si ieseau sau prea multe sau prea putine la numarat….insa dupa cateva zile A. a inceput sa asocieze numarul papusilor cu cifra corespunzatoare

 

–    Tu prima!  Am observant ca fetitei mele ii plac demonstratiile chiar si atunci cand stie raspunsul la multe dintre intrebarile pe care i le punem…asa ca am inventat o activitate noua, pe care o folosim atat eu cat si sotul meu cu succes. De fiecare data cand A. imi cere sa numar ceva…ii spun ‘tu prima…si apoi mami!’….lucru care pare sa o incurajeze macar sa incerce sa numere; stiu sigur ca acest mic joc functioneaza pentru ca de cele mai multe ori imi aduce o carte cu imagini si vrea sa ii numar….insa mai mereu spune ‘A. prima..si apoi mami numara’.

 

–         Abacus colorat; Am cumparat abacus-ul cu ceva timp inainte ca A. sa poata numara, pentru a-l putea sterge de pe lista mea ‘to buy’ si pentru ca stiam ca o sa ne trebuiasca la un moment dat. Initial a fost atrasa doar de culori si se juca cu el ca si cu orice alta jucarie….plimband bilutele dintr-o parte in alta. Odata ce a inceput sa numere, am inceput sa il folosim mai des si cu un scop precis : acela de a asocia bilutele cu cifra corespunzatoare….si incetul cu incetul, A. a ajuns la ‘performanta’ sa numere bilutele.                 Pentru cei care nu sunt familiari cu Abacus-ul, am atasat un link cu cel pe care il folosim noi, insa sunt foarte multe modele disponibile pe piata.

 

–         Carti ‘aglomerate’; In mod normal, nu ma incanta si nu obisnuiesc sa cumpar ceea ce eu numesc carti ‘aglomerate’ ….adica editii cu foarte multe ilustratii si textul atasat deasupra ilustratiilor pentru ca A. se concentreaza doar asupra imaginilor atunci cand ii citesc, si nu asupra cuvintelor. Cand vine vorba de numarat insa, le gasesc o resursa veritabila pentru ca ne putem concentra asupra multelor personaje/obiecte si le putem numara la nesfarsit.

 

–     Margelute in sir; Cu ceva vreme in urma am cumparat margelute colorate uriase cu scopul de a incuraja abilitatile motorii ale A (pachetul a venit cu 2 sireturi – unul albastru si unul rosu- pe care evident margelutele trebuiesc insirate)……insa recent am inceput sa le folosim la numarat si sortat pe culori. Initial eu am fost cea care le-a sortat si i le-am dat in diferite castronele, dupa care le numaram din castron pe covor si viceversa….insa incetul cu incetul s-au vazut progrese si in present A. reuseste (pana intr-un anumit punct si depinzand de cate culori are la dispozitie) sa le sorteze singura….sa le numere si sa imi spuna cate margelute are in castronul respectiv. Am atasat un link cu cele pe care le folosim noi, insa cred ca aceasta activitate poate fi usor adaptata cu materiale pe care le aveti la indemana prin casa ( ex. nasturi colorati/bucatele de lemne/bilute/etc.)

 

–        Batem din palme si sarim! Aceasta este una din activitatile preferate de numarat ale A (probabil pentru ca are ocazia sa faca mult zgomot si sa sara in acelasi timp?) si functioneaza cam asa …..ne gasim un loc confortabil – pat sau canapea- si pentru fiecare cifra batem o data din palme si sarim (eu doar ma balansez putin si ea traieste momentul si se tranteste pe pat in timp ce bate din palmeJ ): 1 –bam – 2 – bam- 3- bam si tot asaJ. Spre surprinderea  mea, piticoata mea se plictiseste f greu de aceasta activitate si de cele mai multe ori ne oprim la initiativa mea.

 

 

Spor la numarat sa aveti alaturi de piticii vostri!