La sfarsitul lunii Decembrie A. a implinit 10 ani si ca regula generala, pe primul loc pe lista ei de dorinte au fost diferite carti pe care nu a avut ocazia sa le citeasca pana acum. Nerespectant o ordine anume, draga noastra a primit de la noi si de la cei dragi ei:
o noua sticla de apa (de folosit la scoala) – o gasiti aici
creioane colorate de la Smiggle (din nou, foarte populare intre copiii de varsta ei) – le gasiti aici
cutiuta muzicala pentru chestiutele ei
card de cadouri de £20 de la WHSmith
In afara de cadourile noastre nu sunt sigura de unde au fost achizitionate celelalte insa acolo unde am gasit am adaugat un link de pe amazon (in cazul in care doriti sa le cumparati ceva similar copiilor vostri).
Dupa o lunga perioada de timp va salutam cu drag si va uram un an la fel de binecuvantat cum il dorim pentru familia noastra!
In alta ordine de idei, rezolutiile acestui an se invart in jurul intereselor mele si a nevoilor copiilor. Rezolutiile mele se impart in 2 categorii: cele fizice si palpabile (pe care sper sa le duc la bun sfarsit) si cele teoretice (pe care doresc sa ‘le pun aici pe hartie’) care depind mult de circumstantele din viata mea. Astfel, doresc sa:
citesc Biblia in intregime pana la sfarsitul anului impreuna cu A. si E.
o ajut pe E. sa citeasca fluent in Romana
memoram un verset in fiecare saptamana
citesc mai mult pentru sufletul si mintea mea
ma rog mai mult
gasesc un proiect/proiecte voluntare prin care pot ajuta
scriu mai mult
Uitandu-ma la ce am mai scris mai sus, in acest an imi doresc rabdare, disciplina si perseverenta pentru mine si cei din jurul meu.
Voi ce rezolutii aveti pentru anul nou inceput? Ce proiecte aveti si ce doriti sa se intample in acest an?
Cu un start intarziat, gasiti mai jos pranzul la pachet al E.-ei pentru saptamana ce tocmai s-a terminat, saptamana 2 ( in prima saptamana de scoala a avut pranz cald, la scoala):
Luni – paste – castraveti – pretzel – un bar cu fibre
Marti – peste la cuptor (cod) – castraveti – branza- muffin
Miercuri – orez/pui la cuptor – mandarina- snack si chips
Joi – pizza-morcovi- prajitura + muffin
Vineri -wrap cu piept de pui si varza – castraveti/betisoare de telina – snack dublu (pentru ca a stat la afterschool)
Dupa cum vedeti, unele pachete au fost mai populare decat altele insa doresc sa o expun la mai multe tipuri si combinatii de mancare !
Se intampla uneori sa descopar adevarate comori in locuri in care nu ma astept…sau sa cumpar anumite lucruri pe care le consider folositoare in joaca noastra, si se transforma in adevarate pasiuni pentru micuta noastra domnisoara (si mai nou, Emilia, care doreste sa isi imite sora din toate punctele de vedere).
Asa am descoperit 2 carti absolut minunate….o intamplare care ulterior m-a bucurat asa mult pentru ca Anei i s-a lipit inima de ele, gandindu-se probabil la noi.
I love you daddy il aduce in atentia noastra pe tatal veverita …si felul cum se comporta el cu odrasla sa. Mama veverita nu este prezenta in aceasta carte pt ca ii este dedicata in intregime figurilor masculine din viata copiilor. Astfel, mica veverita sapa impreuna cu tatal sau…se catara….sar….alearga…se murdaresc. De fiecare data mica veverita are nevoie de ajutor, iar tatal i-l ofera mereu, fara sa se planga de stangacia copilului. La un moment dat, mica veverita devine frustrata si refuza joaca, spunand ca ‘nu poate face nimic, pentru ca este prea mica’. Atitudinea tatalui este una constructiva pentru ca isi incurajeaza odrasla sa isi continue joaca, aratandu-i ca este in ordine sa gresesti si sa ceri ajutor….pentru ca mai devreme sau mai tarziu, tuturor ni se intampla acest lucru.
Aceasta carte se numara printre preferate Anei ….insa dincolo de ilustratiile frumoase si calitatea impecabila pe mine m-a impresionat mesajul ei: e in ordine sa gresesti! e in ordine sa ceri ajutorul, fie ca esti mic sau nu!
Cea de-a doua carte se numeste Me and my mum si de aceasta data protagonistii sunt un ursulet si mama sa, pe care incearca sa o imite in absolut orice. Cei doi petrec timpul impreuna jucandu-se si concetrandu-se asupra lucrurilor mai putin importante, dar care conteaza cel mai mult: construieste ghirlande de flori, tipa, se prostesc, inoata si se joaca cu frunzele. In mijlocul acestor lucruri neinsemnate, micul ursulet invata diferite lucruri, sub protectia mamei sale. Si aceasta carte este una dintre preferatele Anei….probabil pentru ca se aseamana atat de mult cu dezordinea (sau rutina?!) noastra de zi cu zi.
Daca aveti ocazia sa le achizitionati, noi vi le recomandam cu drag! Mesajul lor este unul deosebit…menit sa se imprime in sufletele copiilor vostri pentru multa vreme.
Pentru textul integral al acestor carti, o puteti asculta pe micuta noastra domnisoara (daca aveti rabdare!) citindu-le.
Atunci cand vine vorba de tot ceea ce e mic si plapand, Ana e vizibil impresionata si simte nevoia sa protejeze acel ‘ceva’… asa ca m-am gandit ca o activitate legata de ‘mama si copil’ nu strica. Am improvizat ce aveam la dispozitie…si fara prea multa pregateala, am trecut ‘la treaba’ :).
Bineinteles ca exista foarte multe materiale disponibile pentru o astfel de activitate, insa noi aveam in casa doar niste manipulative si o carticica cu animalute…asa ca asta am folosit.
Am rasfoit cartea impreuna si am discutat putin despre fiecare animal in parte…si despre ‘copil; discutia noastra s-a lungit putin pentru ca lista de intrebari nu se mai termina :)…dar intr-un final, am reusit sa punem carticica deoparte si sa ne jucam cu manipulativele propriu-zise.
Pe rand, A. ales aleatoriu cate un animalut din cutie si l-a asezat pe masa. Pe masura ce numarul animalelor din cutie se micsora, masuta noastra se aglomera cu animalute pe care le asocia corespunzator (rata galbena cu ratusca galbena, etc.). Pentru ca setul de manipulative avea fiecare familie in 6 exemplare, am avut din plin ocazia sa tot repetam numele ‘copiilor’.Pentru ca partea cu sortatul animalutelor pe culori a venit din partea ei, am repetat sumar si culorile si cand le-am pus impreuna la loc in cutie le-am numarat (eu una, ea una) sa verificam daca nu lipseste vreuna.
Activitatea a durat aproximativ 30-40 de minute (captand interesul A.-ei cu mult peste asteptarile mele)…ceea ce eu consider foarte mult pentru puterea de concentrare a unui copil de 2/3 ani…insa cum mica noastra domnisoara pare a fi o perfectionista si jumatate, a mutat si rasmutat toate animalele de pe o parte pe alta, s-a invartit in jurul mesei sa verifice ca toate sunt aranjate IN LINIE…..pana i s-a parut ei ca stau ‘bine’ si se uita toate LA EA 🙂
ominunatanebunie 