Cum am invatat sa citim in Engleza

…ca multe alte lucruri…experimentand…

Ca si idee generala, eu sunt (si mereu am fost) un avocat al educatiei timpurii si a importantei timpului petrecut cu cei mici. Cred cu tarie ca parintele (si nu profesorul) este cel care isi cunoaste cel mai bine pruncul….si mai cred ca tot parintele este cel care are o intelegere mai buna asupra limitelor copilului (a ceea ce poate si ce nu) sau a felului cum acesta asimileaza informatiile. Cred ca inexistenta conflictelor in relatia cu parintii copiilor cu care am lucrat pana acum se datoreaza acestei convingeri….ca dincolo de aspectul academic (pe care pana la o anumita varsta orice parinte il poate asuma), parintele (impreuna cu profesorii, daca este cazul) si ‘cot la cot’ cu cel/cea asupra caruia se rasfrange informatia ar trebui sa coordoneze procesul de invatare.

Tin minte ca inainte sa nasc prima fetita am citit intamplator pe internet despre un program de citit pentru copii mici. Desi sceptica la inceput cu privire la rezultatele propriu-zise ale acestui program…,, am inceput sa citesc literatura de specialitate (sub umbrela Doman) si mi-am dat seama ca exista o multitudine de studii referitoare la capacitatea exceptionala a copiilor de a asimila informatii. La momentul respectiv stiam si despre acest aspect tabu (cum ca ‘cei mici invata cu viteza luminii’) insa cred ca intelegerea mea era limitata.

Derulati 3 luni mai tarziu de la acel moment, cand deja o aveam pe Ana sub forma unei gogonici scumpe, care dormea mai tot timpul….si eu inca ma documentam despre mitul educatiei timpurii. Dupa ce am discutat cu Stelica de cateva ori despre posibilitatea achizitionarii acelui program…’am castigat’ negocierile si l-am cumparat, folosindu-l cu Ana de la 4 luni in mod regulat (de 2 ori pe zi). Noi am cumparat programul impreuna ce cel de matematica (pe care din pacate nu l-am folosit in mod consecvent), si marturisesc ca l-am achizitionat cu scepticism, stiind ca platesc in jur de £150 pentru niste programe de care nu eram convinsa (insa intelesesem studiile si cercetarile din spatele lor).

Astfel, ‘reteta’ noastra pentru citit a venit ca un experiment pentru noi (desi fusese testata de foarte multi parinti si era populara in cadrul multor familii) si a sunat cam asa:

• de la varsta de 4 luni A. a fost expusa programului de citit Little Reader (bazat pe metodologia Doman – despre care sper sa reusesc sa scriu, la un moment dat!). Noi am urmat guideline-urile programului, folosind-ul de 2 ori pe zi.
• in acelasi timp am citit carti pentru bebelusi, aratandu-i cuvintele corespunzatoare imaginilor
• putin mai devreme de implinirea primului an, A. a inceput sa spuna primele cuvinte, comunicand clar si facandu-se inteleasa
• continuand cu expunerea la carti pentru copii (pe care deja le cerea/aducea) , in jurul varstei de 17-18 luni am observat ca incepe sa recunoasca cuvinte propriu-zise in carti
• aproape de implinirea varstei de 2 ani, am incetat sa mai folosim Little Reader (cred ca mai aveam cam 30 de lectii pana il terminam) pentru ca mi se parea ca nu e la fel de interesata insa am continuat cu citirea zilnica
• imediat dupa implinirea varstei de 2 ani am observat clar un ‘growth spurt’ (crestere spontana) in ce priveste comunicarea; A. incepuse sa vorbeasca in propozitii propriu-zise si sa comunice intr-un mod clar tot ceea ce vroia/avea nevoie
• in aceeasi perioada am inceput o serie de exercitii (le gasiti aici , aici si aici al caror scop era familiarizarea cu cuvintele folosite des)
• in jurul varstei de 30 de luni A. a inceput sa citeasca activ, aratand o intelegere clara a cuvintelor

Mai jos gasiti o ‘evolutie’ propriu-zisa surprinsa in videoclipuri :

2a7l – aici

3a1l – aici

3a2l – aici

3a4l – aici

3a5l – aici

 

Peste cateva luni A. va implini 4 ani si in ultimul timp observ ca a inceput sa citeasca indepedent. Inca ii place sa i se citeasca ….si citim impreuna…insa are momente tot mai dese cand refuza sa ne lase sa ii citim….si rolurile se schimba,

O zi frumoasa sa aveti alaturi de cei dragi!

 

 

 

 

 

Lectura de dimineata

                  

Va povesteam despre ‘lupta’ noastra sa avem o rutina (cat de cat) stabila si marturisesc ca nu e usor….cu un copil de aproape 4 ani (care iubeste mult prea mult cititul cantat , imbratisatul non stop si pune n intrebari pe minut) si cu unul de aproape 2 ani (care incearca de zor sa comunice si sa isi faca simtita voia…. si care nu se da inapoi cand vine vorba de catarat si bagat mainile prin toate locurile posibile si imposibile).

Este la fel de adevarat ca viata noastra ar fi goala fara micile noastre domnisoare , insa rutina zilnica este ceva pentru care eu (noi!) muncim impreuna, pentru a reusi sa pastram o ordine (macar aparenta)!

Astfel, chiar daca ‘tuna sau fulgera’ si nu avem timp sa citim, sa modelam plastelina sau sa iesim afara, singura activitate zilnica peste care nu sarim nicicum este lectura de dimineata. Faptul ca citim in timpul micului dejun este un alt factor care ne ajuta sa nu sarim peste aceasta si daca in general, in cazul Anei ne concentram asupra regulilor pe care le pricepe (sau nu!) sau asupra vocabularului….timpul nostru de dimineata este un timp in care citim si invatam despre Dumnezeu si atat!

In general folosim 3 materiale pe care le tot rotim, dupa bunul plac al fetelor. Biblia pentru copii (My first Bible stories) este unul dintre materialele pe care le folosim, alaturi de 2 carti dragi noua: Big thoughts for little people/ ABC’S to help you grow si A little girl after God’s own heart.

Big thoughts for little people este o carte cu un mesaj frumos, prezentat sub forma unui alfabet biblic, insotit de o explicatie simpla si usor de inteles de cei mici si un verset biblic. Astfel, de-a lungul diminetilor am discutat despre multe aspecte importante pe care eu sper ca fetele (si in special Ana, pentru ca intelege totul) le-au asimilat. Ilustratiile acestei carti intaresc mesajul fiecarei pagini, lasand loc de discutie si meditatie pentru cei mici (noi le folosim pentru joaca de rol, discutand comportamentul copiilor).

Cateva fragmente:

E is for everyone / God loves us all, / The black and the white, /And the short and the tall.

Everyone in the world is special to God. We are all different but he loves all of us. There are many colours of hair and many colours of skin. Some children are tall, some are short. Some weigh a lot and some weigh just a little. In some countries children live in houses or apartments made of wood or stone. In other countries the children live in houses made of straw or bamboo. Do you see all the different children playing together in the picture? God loves each one of them.

                  

 

F is for forgiving/ A girl or a boy/ Who is naughty or careless/ And breaks your new toy.

Do you see what the bears have done? They have broken the toy frog. If someone did that to you, you  might be angry. Perhaps you would want to get even with him by doing something bad to him. But that isn’t the way God wants you to act. He wants you to forgive. He does not want you to hurt people who do something wrong to you. He wants you to be good to them. That is not easy, but God will help you.

                    

 

 

A little girl after God’s own heart este o carte relativ scurta (insa eficienta!), aducand spre atentia copilului roadele dragostei (dragostea, bucuria si pacea, rabdarea, bunatate, credinciosia, controlul de tine). Astfel, citind cartea, veti intalni o fetita scumpa care se confrunta cu diferite situatii si alege roadele dragostei!

Fragment:

A heart filled with patience

‘Be patient with every person’ – 1 Thessalonians 5:14

What can you do when there’s a delay,

When things take forever, seems like all day?

You can get red-hot mad and throw a huge fit,

Or you can be patient and quietly sit.

 

God’s girl can wait…for hours in a row,

Till things start to happen, ’till it’s time to go.

She tries to do nothing she’ll later regret,

To calm herself down and not get upset.

                 

                

Aceste carti dau nastere multor discutii in casa noastra si desi fetele sunt inca mici si nicicum perfecte in ce priveste ascultarea de parinti, cred ca aceste discutii sunt benefice in contextul in care abordeaza aspecte din viata lor cu care se confrunta zi de zi. Am fost placut surprinsa cand Ana i-a spus Emiliei ca trebuie sa fie mai buna si sa nu loveasca atunci cand nu are o jucarie. La fel de surprinsa am fost cand le zoream sa iesim din casa (pentru ca trebuia sa ajungem la doctor) si mi-a spus ca trebuie sa ma rog la Domnul Isus sa imi dea mai multa rabdare….demonstrandu-mi ca nu numai a inteles mesajul acestor carti, insa il poate aplica in situatii practice (si daca e nevoie, ma poate corecta si pe mine).

O saptamana cat mai frumoasa sa aveti alaturi de piticii vostri!

 

Ce materiale religioase folosim?

In principal Biblia (avem cateva versiuni diferite) si diferitele pilde despre care tot citim….si cu care ne intalnim zilnic sub o forma sau alta.

Eu cred ca educatia religioasa are o importanta deosebita in viata celor mici…si cand spun religioasa nu ma refer neaparat la apartenenta la o religie/cult….ci la constientizarea copilului ca exista cineva mai mare si mai puternic decat mama sau tata ….si ca intr-o zi vom raspunde cu totii in fata Lui de felul cum ne-am trait viata pe acest pamant.

Astfel, ne straduim sa le citim din Biblie domnisoarelor noastre…si sa le invatam despre dragostea si bunatatea lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi, sperand in acelasi timp ca pe parcursul vietii lor vor intelege si consecinta pacatelor si se vor indeparta de ele .

Materialele pe care vi le voi prezenta sunt cumparate de-a lungul timpului…si in curand vor trebui reinnoite (pentru ca E. iubeste Biblia la propriu si nu ezita sa ‘o citeasca/traga/rasfoiasca’ in stilul unui bebelus de 1 an).

A child’s first Bible este o Biblie pe care am gasit-o intr-un thrift shop pe cand A. era foarte mica si ce m-a atras foarte mult a fost faptul ca are un maner si ca o poate lua sub forma unei gentute la biserica (chiar si acum, la aproape 3 ani si jumatate, aceasta este Biblia care o insoteste pe domnisoara noastra la biserica). Povestile sunt simplificate si doar cele mai populare sunt prezentate intr-un mod simplist, pe intelesul copiilor, avand atasate la sfarsitul fiecarei pilde cateva intrebari la care copilul poate raspunde impreuna cu parintele (demonstrand intelegerea celor citite…sau nu!).

    

De aproximativ 2-3 saptamani, aceasta este Biblia pe care A. o alege dimineata (in general, isi alege 2-3 povestioare pe care le citim si discutam impreuna). Un scurt extract din aceasta Biblie il gasiti aici.

 

The Rhyme Bible Storybook este o versiune accesibila a Bibliei, prezentand evenimentele important si pildele cu care adultii sunt familiari sub forma unor rime, pe care copiii le pot retine foarte usor. Dupa cum observati din fotografiile atasate, noi am uzat-o din plin, fiind preferata Anei pentru o buna perioada de timp.

     

Un scurt extract din aceasta Biblie gasiti aici.

 

My first Bible Stories este o alta versiune a Bibliei pentru copii mai marisori (cred ca de la 4 ani in sus ar fi potrivita), insa noi o citim impreuna, familiarizandu-ne mai mult cu detaliile pe care A. nu le cunostea. Vocabularul este putin mai complex decat in cele anterioare insa nu atat de dificil incat sa altereze intelegerea celor citite.

 

Biblia mea cu ilustratii este o Biblie ‘de suflet’ pentru noi pentru ca am primit-o din partea bisericii din care facem parte la binecuvantarea Anei. Cred ca vocabularul se potriveste intelegerii unui copil de +4 ani…insa cu putin ajutor din partea parintilor, cu siguranta mesajul poate fi inteles. Pe fiecare pagina este prezentata cate o povestioara intr-un mod relativ simplu, fiind insotita de o imagine care completeaza mesajul.

    

 

O saptamana frumoasa sa aveti alaturi de piticii vostri!

 

Ana (3a5l), Emilia (1a4l)

 

 

 

 

Despre animalele domestice!

Recent am avut cateva zile libere in familie….de care am profitat din plin! Cel mai mult cred ca s-au bucurat fetele pentru ca am avut ocazia sa iesim si sa vizitam locuri noi ca si o familie, nu fara tati!

Astfel am ajuns la o ferma unde fetele au avut ocazia sa vada cateva animale domestice….la ele acasa!:) Ma amuzam cu sotul meu vorbind despre cat de diferita a fost copilaria noastra fata de a lor…..pentru ca daca eu aveam ocazia sa vad gaini si gaste in curtea bunicilor in vacantele de vara, domnisoarele noastre nu prea au (cel putin nu inca!). Daca mai vedeam prin curtea vecinilor cate un porc, pe toloaca o turma de oi sau pe ‘ulita’ cate un cal tragand la caruta…..pentru ele aceste lucruri sunt efectiv imposibile si de neimaginat!

     

De prisos sa va povestesc cat de incantate au fost (in special Ana, care chiar intelege ce se intampla in jurul ei)…si desi sfioasa la inceput, spre final si-a luat inima in dinti si a avut curajul sa mangaie cateva oi si sa atinga doi caluti. Experienta in sine a fost una deosebita pentru ele….si a fost insotita de intrebarile de rigoare (aceleasi intrebari intrebatoare, pe care doar un copil crescut la oras le poate pune!). Astfel, au avut ocazia sa vada animale domestice comune (sau nu, pentru zona Romaniei) ca gaini, oi, cai, lame, fazani, tapi, iepuri. Ferma propriu-zisa era amenajata corespunzator pentru vizitatori, fiind dotata intr-o camera cu incubatoare unde cei mici puteau vedea (daca aveau destula rabdare!) cum la temperatura potrivita ies puisorii din ou!

    

    

Urmatoarele zile ne-am jucat si am folosit anumite materiale care cred ca au cimentat intelegerea ei referitor la animalele domestice. Astfel, am folosit doua carti deosebite de la editura Litera (alaturi de niste manipulative stranse de prin casa.) Cartile folosite sunt Bebe invata animale si Marea mea carte cu animale si ambele sunt fara cusur din punctul meu de vedere!

Bebe invata animale este o carte mica, insa nu prea mica pentru a prezenta diferitele animale (atat domestice, cat si salbatice) pe un carton lucios de calitate. Desi cartea se incadreaza ca si recomandare bebelusilor, eu am gasit-o la fel de potrivita si pentru Ana, care are putin peste 3 ani. In cazul in care aveti un bebelus ii puteti arata pur si simplu animalele, denumindu-le corespunzator….in cazul unui copil mai mare, discutia se poate extinde spre cum arata animalele, ce fac, ce produc, cum se comporta, etc.

     

    

 

Cea de-a doua carte, Marea mea carte cu animale prezinta aceeasi calitate, cu un carton chiar mai gros decat cealalta carte si cu imagini la fel de frumoase ale animalelor domestice si salbatice. O diferenta majora este faptul ca aceasta carte prezinta si denumeste si puii de animale, avand cate o intrebare in josul fiecarei pagini al carei scop este sa lase loc de o discutie sau joaca cu cel mic.

    

Cum va spuneam, noi am strans intr-o tava toate animalele/manipulativele care le-am avut la indemana si inarmate cu cele doua carti, am inceput sa identificam animalutele si puii lor si sa discutam despre ele si despre ce faceau cand le-am vizitat la ferma.

In afara de aceste carti, am mai folosit un puzzle de care Ana uitase (unul dintre preferatele ei cand era mai mica), un puzzle urias pentru Emilia si o carte de la editura Usborne (cartea se numeste Farm – Sticker and colouring book) care ne-a fost la fel de utila.

Mi-as fi dorit sa am timp sa ii pregatesc niste ‘proiecte’ tactile si sa construim/lipim ceva impreuna (fie o ferma sau vreun animal) insa de aceasta data nu am reusit.

O zi frumoasa sa aveti alaturi de piticii vostri!

 

Ana (3a4l), Emilia (1a4l)

Femeia care muta muntii! + giveaway

Voua vi s-a intamplat sa va simtiti coplesite? Vi s-a intamplat sa nu fiti sigure in abordarea voastra de crestere a copiilor sau a randuirii casei? Mie da…si nu de putine ori! Vedeti voi, zilele noastre variaza grozav….de la cer la pamant.

Uneori avem parte de zile impecabile….cand totul se intampla CUM VREAU EU:)….fetele se trezesc, sunt hranite si imbracate pana la ora x, se simt bine, avem timp sa mergem in x locuri, sa facem x lucruri iar in acelasi timp imi gasesc (cumva?!) timp sa mentin si casa la un nivel acceptabil, reusind sa pregatesc cina pentru sotul meu. Alte zile ma veti gasi la polul opus….dupa o noapte de nesomn, cu doi copii mici care nu se simt prea bine si nu vor nicicum sa coopereze, cu o casa intoarsa pe dos si fara energie. La sfarsitul zilei cand ma uit in spate, casa e tot intoarsa pe dos, nivelul meu de ‘optimism’ e acelasi, fetele nu sunt nicicum mai cooperante….iar cina noastra este de fapt un take away. Nu ma plang nicicum …ci doar descriu realitatea noastra!

Si eu stiu ca nu e tocmai buna comparatia, pentru toti suntem unici….insa uneori, in zilele cand nu ma simt tocmai o super mama, e imposibil sa nu ma intreb cum x sau y le tine pe toate sub control….cand in mijlocul casei mele este un haos total. Si eu sunt relativ familiara cu diferite tehnici de parenting….insa la sfarsitul zilei va marturisesc ca nu intotdeauna am rabdare si nu reusesc sa nu ridic vocea si sa ma comport cu copiii mei intr-un mod care reflecta o dragoste neconditionata! Am invatat multe lucruri de cand am devenit mama….insa imi dau seama ca inca mai sunt atatea altele de insusit! In cazul meu cel mai bun barometru este chiar Ana, care in inocenta ei, nu ezita niciodata sa ma corecteze constant, sa imi spuna ca nu e frumos sa tip sau sa ii pun grabita jucariile in cutie….si sa ma ierte, spunandu-mi ca ma iubeste mult. Desi atat de mica, in inocenta ei reprezinta de fapt modelul de dragoste neconditionat : ma corecteaza si continua sa isi arate afectiunea fata de mine.

In momentele cand zilele mele sunt anapoda iar starea mea de spirit nu e grozava, eu citesc si imi indrept gandurile spre alte mame care poate au mai multa experienta si reusesc sa gestioneze mai bine situatiile din casa lor. Una din cartile despre care as vrea sa va povestesc putin este ‘Femeia care muta muntii’ scrisa de Daniela Delibas (veti gasi blogul ei aici).

Autoarea aduce un mesaj frumos si incurajator pentru toate mamele, fara a-si impune un anumit punct de vedere asupra lucrurilor specifice din gospodaria fiecaruia sau asupra cresterii copiilor. In randurile cartii nu veti gasi judecati subiective indreptate asupra mamelor care nu isi cresc copiii intr-un anumit fel….sau se comporta intr-un anumit fel in mijlocul casei lor. Solutia scriitoarei la toate incercarile noastre ca mame si sotii este una simpla si la indemana oricui : o relatia autentica cu Dumnezeu.

Sfaturile ei sunt intotdeauna filtrate prin prisma Bibliei si desi poate nu in acceptul oricui, in aceasta  carte autoarea se concentreaza  asupra responsabilitatilor pe care noi le avem in familie ca mama si sotie….si ce putem face pentru a nu esua, zi de zi! Printre randurile cartii veti gasi o mama care intelege ce inseamna sa fii coplesita de situatiile de zi cu zi, explicand in acelasi timp cum relatia cu Dumnezeu si o viata in rugaciune poate face cu adevarat diferenta! Desi am citit relativ multe carti referitoare la rolul femeii in casnicie si planul lui Dumnezeu pentru mame/sotii….aceasta carte mi-a placut mult. Poate faptul ca autoarea este tanara, are 3 copii si se confrunta probabil cu situatii similare a fost unul dintre motivele pentru care aceasta carte ‘s-a lipit’ de mine.

Aveti ocazia sa castigati una dintre cele 2 carti oferite in cadrul unui concurs care va incepe astazi si se va incheia pe 7 Februarie (Sambata). Castigatoarele vor fi alese prin random.org. Cele doua exemplare sunt oferite de catre editura Little Lamb din Suceava (mai multe detalii despre produsele lor gasiti aici si aici) si de catre Daniela Delibas, carora vrem sa le multumim.

Pentru a participa la concurs :

– dati share public acestui articol

– dati like paginii editurii Little Lamb (aici)

– lasati un comentariu la acest post, mentionand numele intreg

 

O zi frumoasa sa aveti!

 

 

 

Carti pentru copii…si parinti laolalta!

Se intampla uneori sa descopar adevarate comori  in locuri in care nu ma astept…sau sa cumpar anumite lucruri pe care le consider folositoare in joaca noastra, si se transforma in adevarate pasiuni pentru micuta noastra domnisoara (si mai nou, Emilia, care doreste sa isi imite sora din toate punctele de vedere).

Asa am descoperit 2 carti absolut minunate….o intamplare care ulterior m-a bucurat asa mult pentru ca Anei i s-a lipit inima de ele, gandindu-se probabil la noi.

                          

 

I love you daddy il aduce in atentia noastra pe tatal veverita …si felul cum se comporta el cu odrasla sa. Mama veverita nu este prezenta in aceasta carte pt ca ii este dedicata in intregime figurilor masculine din viata copiilor. Astfel, mica veverita sapa impreuna cu tatal sau…se catara….sar….alearga…se murdaresc. De fiecare data mica veverita are nevoie de ajutor, iar tatal i-l ofera mereu, fara sa se planga de stangacia copilului. La un moment dat, mica veverita devine frustrata si refuza joaca, spunand ca ‘nu poate face nimic, pentru ca este prea mica’. Atitudinea tatalui este una constructiva pentru ca isi incurajeaza odrasla sa isi continue joaca, aratandu-i ca este in ordine sa gresesti si sa ceri ajutor….pentru ca mai devreme sau mai tarziu, tuturor ni se intampla acest lucru.

                         

                        

Aceasta carte se numara printre preferate Anei ….insa dincolo de ilustratiile frumoase si calitatea impecabila pe mine m-a impresionat mesajul ei: e in ordine sa gresesti! e in ordine sa ceri ajutorul, fie ca esti mic sau nu!

Cea de-a doua carte se numeste Me and my mum si de aceasta data protagonistii sunt un ursulet si mama sa, pe care incearca sa o imite in absolut orice. Cei doi petrec timpul impreuna jucandu-se si concetrandu-se asupra lucrurilor mai putin importante, dar care conteaza cel mai mult: construieste ghirlande de flori, tipa, se prostesc, inoata si se joaca cu frunzele. In mijlocul acestor lucruri neinsemnate, micul ursulet invata diferite lucruri, sub protectia mamei sale. Si aceasta carte este una dintre preferatele Anei….probabil pentru ca se aseamana atat de mult cu dezordinea (sau rutina?!) noastra de zi cu zi.

                         

                        

Daca aveti ocazia sa le achizitionati, noi vi le recomandam cu drag! Mesajul lor este unul deosebit…menit sa se imprime in sufletele copiilor vostri pentru multa vreme.

Pentru textul integral al acestor carti, o puteti asculta pe micuta noastra domnisoara (daca aveti rabdare!) citindu-le.

Spor la joaca sa aveti!

Ana (3 ani 1 luna), Emilia (1 an)

 

Cum sa dezvoltam gandirea?! + giveaway!

…nu sunt sigura ca as putea sa va raspund la aceasta intrebare….insa in cazul Anei, lucrurile nu sunt tocmai albe sau negre. Uneori ii explic un anumit aspect….si ea sare la urmatorul, desi nu are o intelegere aprofundata a celui initial. Alteori face presupuneri gresite (gen 3 este mai mare decat 4), fapt care ma face sa inteleg ca desi ii place ‘sa sara’ diferiti pasi….nu inseamna neaparat ca ii si stapaneste.

Singura modalitate prin care eu, ca si mama pot fi sigura ca si-a insusit notiunile respective cu succes sunt activitatile logice, care la noi prind de minune. Pentru acestea folosim diferite materiale, activitati, jocuri si carti pe care intentionez sa vi le prezint de-a lungul timpului.

Una dintre ‘cartile ei’ (asa o numeste) este Dezvoltam gandirea (3-5 ani) de la editura Litera. Cartea am primit-o in vara si am uzat-o si ras(uzat-o) cu succes…..dar circumstantele din ultimele luni m-au impiedicat din pacate sa scriu despre ea.

Cartea se axeaza pe 5 arii diferite de gandire si prin activitatile pe care le prezinta copilului, nu face altceva decat sa il ajute sa inteleaga logica din spatele lucrurilor. Astfel, pentru cele 5 arii de gandire veti gasi activitati specifice, care cel mai probabil vor fi indragite si cerute de cei mici. Va sfatuiesc sa scrieti sau sa il lasati pe copil sa scrie cu creionul, pentru a putea sterge urmele….noi am avut un singur exemplar si daca am fi folosit un marker permanent, am fi avut probabil scandal mare din partea domnisoarei noastre.

         

Fiecare ‘capitol’ incepe cu activitati relativ simple si dincolo de aspectul comparatiei sau al deductiei, mie mi-a placut mult aceasta carte pentru ca da ocazia parintelui (persoanei care citeste copilului) sa il expuna pe acesta la o gama larga de cuvinte, nu neaparat familiare. Gradul de dificultate creste odata ce parcurgeti primele 2 ‘capitole’ ……iar noile activitati sunt formulate pe logica deja dobandita din activitatile anterioare.

        

In mod ideal, la sfarsitul parcurgerii acestei carti, copilul va fi familiar cu logica specifica ariilor de comparatie, clasificare, rationamente, deductie si gandire spatiala.

Pentru ca sunt sigura ca sunteti incantati de astfel de materiale pentru copii vostri, m-am gandit sa organizez un giveaway al carui premiu va fi o carte similara, cu Invatam si ne jucam cu Winnie si prietenii lui. Oferita de editura Litera, cartea este destinata copiilor cu varsta de 3 ani (desi poate fi folosita cu succes si cu copiii putin mai mici sau mai mari) si cuprinde activitati care ii vor ajuta pe cei mici sa invete despre animale si actiuni, despre jucarii si recuzite, despre alimente si numere si despre anotimpuri si timp liber.

Concursul se va desfasura de astazi (15 Ianuarie 2015) si se va incheia Vineri seara (23 Ianuarie 2015), castigatorul fiind anuntat in urmatoarea zi. Rog castigatorul sa ia legatura cu mine (prin email – ominunatanebunie@gmail.com) in maxim 48 de ore de la revendicarea premiului. In caz contrar, voi organiza o noua tragere la sorti.

Conditii de participare:

– dati like paginii Litera Mica pe facebook

– lasati un comentariu la sfarsitul acestui articol, mentionand ce alta carte v-ati dori de la editura Litera Mica (puteti rasfoi virtual oferta lor aici)

– faceti cunoscut acest concurs si prietenilor vostri, dand share public acestui articol pe facebook (de la sfarsitul acestui post)

– nu uitati sa lasati numele complet pentru a evita orice neintelegere

Mult succes!

 

Set de citire pentru pre-cititori!

Va povesteam la un moment dat despre cartile preferate ale Anei….si desi preferintele ei s-au schimbat de atunci…si a ‘citit’/rasfoit/analizat multe carti de atunci….cartile cu ursuletul Winnie inca se afla in topul preferintelor ei.

Pentru mine nu a fost o surpriza atasamentul Anei pentru aceste carticele…si cred ca achizitionarea lui a fost o investitie buna pentru ca zile la rand a rasfoit si a analizat fiecare carticica in parte, schimbandu-si preferintele de la o zi la alta.

Setul Winnie the Pooh contine 10 carticele care il prezinta pe ursuletul Winnie si prietenii sai in diferite ipostaze, facandu-le cunoscut piticilor in acelasi timp cateva din cuvintele de frecventa (‘sight words’). Aceste cuvinte nu respecta neaparat regulile citirii fonetice si cei mici invata aceste cuvinte prin expunerea la diferite povestioare unde probabil le vor intalni de multe ori (tocmai de aceea se numesc ‘de frecventa’). Fiecare povestioara prezinta o propozitie simpla pe o pagina curata, insotita de o imagine ajutatoare (pe pagina urmatoare). Acest tip de lectura este foarte folositor micilor cititori incepatori pentru ca din cauza faptului ca imaginea este separata de mesaj, reusesc sa se concentreze asupra cuvintelor propriu-zise.

     

    

Setul de carticele este insotit de 2 foi de stickere reprezentand mult iubitele animalute….cu care cei mici pot recrea povestioarele, pot crea altele noi….sau pur si simplu le pot lipi pe unde apuca :). In afara de aceste stickere, setul mai contine o diploma pe care se poate scrie numele micului cititor 🙂 ( mesajul de pe diploma reprezinta un joc de cuvinte dragut : Congratulations! ………… is a tiggerific reader!).

Dincolo de incantarea Anei vis-a-vis de povestioarele propriu-zise…pe mine m-a incantat practicalitatea acestui set pentru ca cele 10 carticele (impreuna cu stickerele si diploma de care va spuneam) vin impreuna cu o cutiuta compacta care permite pastrarea lor pentru o perioada mai lunga decat daca ar fi fost imprastiate prin toata casa (cel putin in cazul nostru).

Cele 10 povestioare din acest set sunt:

Piglet is scared

Good job, little bird!

We are happy

The catterpilar

Friends

Big!

Pooh’s feelings

Hooray!

I love…..

My special things

 

Pentru ca stiu sigur ca si voua v-ar place sa aveti acest set, m-am gandit sa organizam un concurs in urma caruia vom extrage un castigator si vom bucura un pitic!:)

 

Regulile concursului:

– da share public acestui articol (din josul paginii) pe pagina ta de Facebook

– lasa un comentariu mentionand care este cartea preferata a copilului tau

– semneaza cu numele complet (pentru a evita orice neintelegeri dupa tragerea la sorti).

Concursul se va desfasura de astazi (23 Octombrie) pana Miercuri (29 Octombrie) iar castigatorul va fi tras la sorti prin random.org. Pentru a participa la concurs trebuie sa indepliniti toti pasii mentionati mai sus. Castigatorul setului Winnie the Pooh trebuie sa ia legatura in 48 de ore cu mine pe email (ominunatanebunie@gmail.com) pentru a-mi transmite adresa unde trebuie trimis setul. In cazul in care castigatorul nu va lua legatura in timp util, voi organiza o noua tragere la sorti, extragand un nou castigator!

Joaca de-a matematica!

Va povesteam cu ceva in urma (aici) de descoperirea cartilor matematice in Engleza….pentru ca mai apoi sa descopar ca si in limba Romana avem carti asemanatoare. Mi-a placut mult cartea ‘Povestind matematica‘ si v-o recomand cu drag, insa povestioarele ce trebuiesc dezlegate nu sunt potrivite pentru piticoata mea care inca nu are 3 ani impliniti (ceea ce inseamna ca noi abia suntem la numarat).

…si cum piticoata mea este intr-o continua cautare…si totul se rezuma la ‘DE CE?’…am cautat…. si spre surprinderea mea am gasit o carticica matematica potrivita pentru varsta ei.

Noi pastram cartile doamnei Lucia Muntean la loc de vaza in mica noastra biblioteca….pentru ca sunt atat de indragite de A. (adica uzate si ras-uzate) si atat de versatile. Aceasta carte in specia,l imi trezeste un sentiment de nostalgie….nostalgie dupa copilarie (sau poate dupa o perioada cand si pentru mine toate lucrurile se rezumau la DE CE) …si ma bucur mult cand vad ca si A.-ei ii plac la fel de mult poezioarele cu talc matematic.

Desi inocente si foarte usor de memorat (perfect pentru cei mici!), rimele ascund notiuni importante de matematica si abordeaza in acelasi timp diferite teme, fiind insotite de ilustratii placute realizate de Xaba Pete.

    

 

Manutele harnicele                                                      Jocul intrebarilor

Au cate cinci degetele                                    Daca pui pe un cantar

Eu le stiu pe fiecare:                                      Un purcel si un tantar,

Primu-i degetul cel mare,                              Poti raspunde repejor

Langa el, un fratior,                                      Care-i greu? Care-i usor?

Degetul aratator.

Si pe urmatoru-l stiu:                                   Din gradina daca iei

Se numeste mijlociu!                                    Cirese si dovlecei,

Cine va fi dupa el?                                        Ai putea cumva sa-mi zici:

Inelarul, frumusel,                                        Care-s mari si care-s mici?

Iar la urma, un pitic,

Este degetul cel mic!                                      Daca vezi un ghiocel

Crescut sub un copacel,

Poti sa-mi spui, te rog frumos,

Care-i subtirel sau gros?

 

Cand te-ai masurat un pic

Cu un fratior mai mic,

Spune-mi ce ai observat,

Cine-i scund, cine-i inalt?

 

 

  

Pentru noi aceasta carte este un adevarat deliciu pentru ca avem ocazia sa numaram din plin (fie fructele, degetele, astrele pe cer)  si sa discutam din plin despre ilustratiile ce insotesc fiecare poezioara.

Cartea este publicata la editura Genesis si o puteti cumpara de aici ! Noi v-o recomandam cu drag!

O zi frumoasa sa aveti alaturi de piticii vostri!

Carti de noapte buna (1)

Ca si rutina (sau mai bine spus speranta la o rutina consistenta ) ii citesc/im Anei in fiecare seara….din carti, carticele….mesaje scrise pe foi….prescriptii…lista de ingrediente de pe vreun produs…si alte minuni similare:).  De cand era foarte mica am incercat sa formez pentru ea (dar si pentru noi ca parinti) o rutina cat de cat consistenta…problema e ca atunci cand piticoata noastra e foarte obosita, cel mai bine e sa sarim peste toti (sau aproape toti) pasii inainte de culcare si sa o bagam cat mai repede  la somn…pentru a evita toata supararea (cu plansul specific) cauzata de oboseala excesiva.

….DAR…atunci cand avem cate o zi relativ linistita…cu somn la amiaza, care implicit ne permite sa avem o seara linistita…ii citim cartile de noapte buna (asa le numesc eu). Cartile (publicate de editura Igloo) i le-am cumparat de ziua ei cand a implinit 1 an…si desi nu as putea sa va spun cat intelegea la vremea respectiva…luna si steluta luminoasa au incantat-o la maxim si au mentinut nivelul de concentrare de la pagina la pagina.

Pana acum cartile au rezistat probei timpului si arata foarte bine (zic eu!?), cu mici urme de pix pe una din ele (A. spune ca nu ea le-a facut, deci raman eu sau sotul vinovati :).

My bedtime story prezinta intr-un mod deosebit ritualul de somn al diferitelor animale ca si familie….iar imaginile spendid ilustrate lasa loc de multe intrebari si explicatii.In afara de multitudinea de animale prezente in aceasta carte, elementele specifice noptii sunt clar evidentiate …si mare mi-a fost surprinderea cand Ana mi-a aratat intr-o seara ‘silver moon-ul’:) in fata blocului, stiind exact ca a preluat vocabularul acestei povestioare (ii povestisem despre luna…dar nu luna argintie). Desi o citim in mod regulat (cred ca o data la 3/4 seri), de fiecare data Ana pune intrebari noi…si pare curioasa de aspecte pe care nu le-a observat pana atunci…fapt care ma bucura mult.

    

    

 

Wish upon a star este o carte creata in aceeasi maniera, cu o steluta care se aprinde de cate ori doreste micutul ‘cititor’. Spre deosebire de cealalta carte, aceasta il are ca protagonist pe micul ursulet care, neavand somn, incearca sa ajunga la steluta cu pricina. In calatoria lui, intalneste prieteni binevoitori care incearca sa il ajute in diferite moduri si cu diferite sfaturi …..insa in final cel care il linisteste este tatal urs…care il duce la culcare in camera lui, unde se afla (ati ghicit!)…ACEEASI STELUTA STRALUCITOARE.

     

    

Pentru noi aceste carti sunt deosebite..si sper din toata inima ca si Emilia sa aiba ocazia sa se bucure de ele.

Noapte buna! 🙂