Cand prea multa scoala strica..sau nu?!

In ultimii 6 ani am avut ocazia sa lucrez cu foarte multi elevi de diferite varste si diferite abilitati. Unii foarte motivati sa obtina rezultate foarte bune la examene, sa intre la universitatea care o viseaza, sa fie primii din clasa/scoala sau sa-si multumeasca parintii…..altii mai pasivi, mai ‘nepasatori’ si multumiti de rezultatele scolare mediocre in ochii parintilor, mai pusi pe sotii si indiferenti la un rezultat mai bun. In spatele tuturor elevilor mei se afla parinti bine intentionati si dedicati, dispusi sa faca  efectiv orice pentru ca fiul/fiica lor sa reuseasca (orice ar insemna lucrul acesta!).

Ca si tutore, eu ma straduiesc sa impac ambele parti….parintele exigent in ochii caruia progresul copilului si calitatea mea de cadru didactic se masoara in numarul de pagini ca tema acasa….si copilul al carui nivel este foarte bun/sau nu si care cu siguranta (nu) vrea sa transforme cele 2 ore petrecute cu mine in scopul vietii lui. Nu este intotdeauna usor si de multe ori au loc negocieri intre cele trei parti implicate, insa in general  ajung mereu la un consens care multumeste pe toata lumea.

M. este o exceptie pentru ca are niste parinti foarte relaxati, pentru care notele foarte mari si stelutele atasate (echivalentul nostru a 10 cu felicitari) nu reprezinta neaparat scopul final. Mai este o exceptie pentru ca desi nu depune un efort consistent la scoala sau in cadrul sesiunilor noastre, se descurca foarte bine si are un nivel academic mult peste medie.Venind dintr-o familie obisnuita, M. este o exceptie si pentru ca este eleva a unei scoli de gramatica de prestigiu, fara sa depuna un efort prea mare.

In urma cu aproximativ 4-5 luni M. a inceput sa fie anxioasa si sa spuna de fiecare data cand ne intalneam ca nu va lua nota care si-o doreste (in cazul ei, nota maxima, neimpusa de nimeni). In fiecare saptamana mama ei imi spunea ca doarme foarte putin in timpul noptii (din cauza insomniei), mananca foarte putin (din cauza lipsei de mancare) si se plange ca nu are timp sa isi termine temele acasa de pe o zi pe alta, acuzand mereu dureri de cap.

Parintii au cautat suport specializat, insa lucrurile s-au precipitat foarte rapid si anxietatea M.-ei a ajuns la cote tot mai mari, pana in punctul in care a trebuit sa fie spitalizata in repetate randuri pentru ca a incercat sa se sinucida. Chiar daca momentan medicii au gasit o formula optima de medicatie pentru ea, care sa ii controleze nivelul de stres si sa o ajute sa doarma, perspectiva ei asupra scolii s-a schimbat drastic.

Daca atunci cand am cunoscut-o ma intreba despre aplicatia pentru ultimii 2 ani de scoala, in ultimele saptamani singurul lucru pe care vrea sa il discute cu mine este renuntarea la sistemul clasic si posibilitatea studiului acasa (in mod ideal, isi doreste sa faca acest lucru dupa un an de repaos). Daca la inceputul ‘relatiei’ noastre eu o percepeam ca o eleva isteata si ambitioasa…..acum o vad epuizata, stresata peste masura si satula de tot ceea ce inseamna scoala.

In prezent M. refuza sa mearga la scoala, in timp ce scoala ameninta parintii ca implica serviciile sociale , pentru ca procentajul prezentei la ore va scadea drastic si implicit, acest lucru ii va afecta semnificativ notele. Ironic, pentru ca aceleasi servicii sociale au scris scolii in nenumarate randuri si au explicat ca sanatatea mentala a copilului este mult  mai importanta decat orice exam. De asemenea au mentionat ca eleva nu ar trebui fortata sub nici o forma sa dea vreun examen atata timp cat nu isi exprima aceasta dorinta pentru ca acest lucru va duce la alte crize de anxietate.

Privind din afara, puteti invinovati parintii….care poate au stresat-o si au insistat asupra rezultatelor scolare. Dar nu acesta este cazul ….ba dimpotriva! Oameni cu mult bun simt si foarte devotati, s-au straduit sa o ajute si in afara scolii, aducand tutori pentru a-i acoperi golurile care poate nu au fost sesizate de profesorii ei. M. lua meditatii la Engleza, Matematica, Stiinte si Spaniola….si nu, parintii ei nu sunt bogati!

Puteti invinovati scoala pentru volumul de munca pe care il alocheaza elevilor….dar nici atunci nu aveti dreptate! Intr-adevar scoala este una foarte buna (de gramatica!) unde se invata la un nivel inalt (in general, mult mai inalt decat in scolile de stat) dar toti elevii au acelasi volum de munca si cei mai multi dintre ei se descurca impecabil si in mijlocul programului scolar aglomerat, al meditatiilor si activitatilor extrascolare, al iesirilor ocazionale cu prietenilor si a episoadelor scurte de independenta. Nu va imaginati ca nu se plang de toate temele de zi cu zi….ca nu isi injura vorbesc de rau profesorii pentru volumul de munca pe care il primesc….sau nu simt cateodata nevoia sa renunte pur si simplu pentru ca nu au chef….dar cei mai multi se descurca si reusesc sa ‘iasa’ din acest tumult de 5 ani cu brio.

Insa sistemul nu se concentreaza si asupra celor vulnerabili…asupra celor care nu reusesc sa isi controleze emotiile in fata celor 10/11 examene…..asupra celor care poate nu reusesc sa asimileze informatia la capacitatea maxima, ca marea majoritate. Sistemul este doar un sistem, incapabil sa anticipeze provocarile elevilor care nu sunt decat copii, insa de multe ori sunt tratati ca si adultii…..sistemul este incapabil sa observe sentimentele elevilor si panica lor cand simt ca nu se descurca sau nu presteaza conform asteptarilor institutiei/parintilor/apropiatilor/societatii…..si atunci cand un copil clacheaza si nu reuseste ‘sa se adune’ si sa presteze conform normei, nu incearca sa inteleaga perspectiva familiei, ci asteapta ca elevul sa se prezinte la clasa (suicidal sau nu!) pentru ca altfel nu va avea prezenta corespunzatoare (= statistica scolii in ce priveste prezenta elevilor la clasa va scade).

Din punctul meu de vedere, in situatii ca acestea nu e nimeni de vina (poate doar cercul vicios al universului si asteptarile societatii). Dar sistemul clasic nu este pentru toata lumea!

O saptamana cu momente frumoase va doresc alaturi de copiii vostri!

Lista de lectura (Ianuarie 2017)

Pentru mine:

Mr Pip (de Lloyds Jones) – o carte pe care unul din elevii de clasa a XI-a o studiaza pentru examenul de treapta si pe baza careia va da examen, asa ca trebuie sa o citesc si eu.

Learning all the time (de John Holt) – o carte despre felul in care cei mici invata sa citeasca/sa numere/ sa calculeze/ sa inteleaga lumea din jurul lor fara un ajutor intentionat academic din partea parintilor.

Pentru Fetita Curioasa (5 ani):

The Secret Mermaid. Turtle Trouble (de Sue Mongredien) – 0 carte ajunsa intamplator la noi, pe care mica noastra domnisoara a insista sa o citeasca, despre sirene si aventurile pe care le au cand descopera ca Regina Intunecata rapeste vietuitoarele marii.

The Twits (de Roald Dahl) – 0 carte scrisa de autorul ei preferat (pana acum) despre o familie de oameni uraciosi, care se tachineaza unul pe altul si isi joaca feste.

Tigers (editura Usborne) – din colectia Beginners series, prezentand aspecte reale legate de habitatul tigrului si felul cum acesta se dezvolta.

Elephants (editura Usborne) – din colectia Beginners Series, prezentand aspecte legate de dezvoltarea elefantului si modul in care acesta interactioneaza cu omul.

Prima iarna a lui Vulpisor si alte povesti (editura Girasol) – o carte primita in dar, cu niste povesti dragute pentru un cititor incepator.

Pentru Fetita Jucausa (aproape 3 ani):

My very first English dictionary (editura Usborne) – preferatul ei in prezent, dictionarul este in realitate o carte cu imagini dragute, insotite de cuvantul corespunzator si o definitie simpla a ceea ce reprezinta.

Bedtime stories for princesses (editura Igloobooks) – 0 carte cu 7 povesti despre printese.

I’d like to  be a ballerina (editura Igloobooks) – o carte senzoriala, cu si despre balerine.

 

Voi ce cititi luna aceasta?

Planuri pentru 2017

(Time as a jester crowning the young year and ushering out the old one – Paul Gray, 1867)

Sursa

Pentru mine anul 2016 a trecut foarte repede si am avut parte de multe experiente (unele frumoase, altele mai putin frumoase) care m-au invatat lucruri noi si m-au motivat sa schimb  unele aspecte din viata mea. In acest an am avut ocazia de multe ori sa fiu partasa la evenimente triste care nu au avut neaparat vreo legatura cu mine sau familia mea, dar care mi-au schimbat perspectiva asupra anumitor lucruri si sunt recunoscatoare pentru acest lucru. In acest an m-am gandit mai mult la timpul pe care il am la dispozitie pentru relatia mea cu Dumnezeu, pentru familia mea, pentru relatiile din viata mea….timp pe care din pacate, nu intotdeauna l-am folosit corespunzator.

Anul 2017 sper sa fie un an in care sa pot realiza mai multe lucruri si sa pot infaptui mai multe planuri.

Desi unele dintre aspiratile mele sunt foarte personale si nu cred ca e bine sa le impartasesc pe blog, pe cele generale vi le las mai jos.

Imi doresc ca in acesta an :

Sa citesc Biblia in intregime….de la cap la coada. Din pacate a trecut ceva timp de cand am reusit sa fac acest lucru intr-un an.

Sa am grija mai mult de mine. Din toate punctele de vedere. Sa am mai multa rabdare cand nu imi iese ceva si sa fiu consistenta in lucruri care pana acum nu am fost. Sa (incerc) am o rutina de alergat/exercitii/orice alta activitate menita sa imi scoata corpul din amorteala.

Sa petrec mai mult timp cu cei dragi si sa caut in mod intentionat oportunitati sa fac acest lucru.

Sa investesc mai mult in relatii. In prieteni vechi. In cunostinte noi. In prieteni in devenire. In vecini.

Sa devin o bucatareasa mai buna. Sa experimentez retete noi. Sa gatesc mai mult si mai sanatos.

Sa fiu mai organizata cu timpul meu.

Sa citesc mai mult. Despre lucruri care ma pasioneaza. Despre lucruri pe care poate ar trebui sa le stiu.

Sa investesc intr-un proiect de suflet care implica timpul si resursele mele puse la dispozitia celor din jur.

Sa imi asum o abilitate noua, pe care nu am incercat-o pana acum.

Inchei acest post dorind pentru fiecare din voi un 2017 plin de binecuvantari si biruinte, oricare ar fi circumstantele vietii voastre si oriunde ati fi!

 

Invata-ne sa ne numaram bine zilele , ca sa capatam o inima inteleapta (Psalmul 90 :12-13)

 

Recenzie joc magnetic Playmag

Bine v-am regasit!….poate va intrebati ce facem si de ce nu suntem  activi pe blog!? Din pacate, programul nostru aglomerat (si adeseori haotic) nu ne permite acest lucru, oricat de mult mi-ar place ‘sa tin pasul’ cu trecerea in revista a activitatilor noastre zilnice. Totusi, as vrea sa va povestesc despre o jucarie (nu tocmai, daca ma intrebati pe mine!) pe care fetele o folosesc aproape zilnic pentru crearea unor scenarii la care eu nu m-as fi gandit.

Daca le intrebati pe fete care e jucaria lor preferata, cred ca amandoua vor alege setul Playmag (dupa timpul care il petrec jucandu-se cu acest set!). De fiecare data cand avem alti copii in vizita si ii intreb cu ce vor sa se joace…raspunsul este mereu setul magnetic (alias setul Playmag). Chiar si elevii de clasa a 5-a/ a 6-a ai caror parinti intarzie cateodata, se joaca cu acelasi set. Motivul pentru care este atat de popular este pentru ca ofera posibilitati nelimitate de joaca, dupa abilitatile si varsta fiecarui copil.

          

Setul pe care il avem noi este cel cu 100 de piese (4 placi mari si o masina + celelalte patrate/dreptunghiuri/triunghiuri). Noi il avem de aproape 1 an si pot confirma ca piesele sunt de o calitate superioara si nu isi pierd calitatile magnetice o data cu trecerea timpului; piesele au trecut  inclusiv testul apei (fetele s-au jucat si in cada cu piesele) si al nisipului (la groapa de nisip in parc).

          

Copii le pot uni aleatoriu, creand diferite forme….sau pot urmari modelele din cartea cu tipare, reproducandu-le intocmai sau realizand modele originale. De-a lungul timpului, fetele au construit multe ferme, castele, masini si alte minunatii care le-au tinut ocupate. Inclusiv Emilia (care nu are inca 3 ani) reuseste sa construiasca asa-zise case si forme 3D pentru ca piesele sunt versatile si usor de folosit pentru copii (mici sau mari!).

Cu cei, acest set poate fi folosit pentru asumarea culorilor si a formelor (2D si 3D) iar pentru cei ce sunt dispusi sa accepte o provocare, discutiile pe marginea acestui joc pot fi nelimitate…..de la aspectul unui cub si partile componente, pana la formele ce alcatuiesc o piramida, geometria in spatiu (care pare atat de usoara cu ajutorul acestor piese!) sau intelegerea fractiilor.

Spor la joaca sa aveti!

Nota: Opiniile prezentate imi apartin in totalitate si setul magnetic a fost achizitionat fara nici o reducere din partea producatorului, pentru realizarea acestui articol.

A (4a 11l) & E (2a 10l)

Despre Shakespeare pe intelesul copiilor

Da stiu….Shakespeare nu este un autor tocmai usor de ‘digerat’ si de cele mai multe ori, deloc agreat de elevi…..cel putin de elevii mei!?  Folosind o Engleza veche (care uneori trebuie efectiv tradusa pentru a fi inteleasa in contextul de azi) si apeland la multe simboluri istorice….povestirile lui Shakespeare nu sunt pe lista de prioritati a elevilor….in experienta mea, de multe ori nici macar a elevilor carora chiar le face placere sa citeasca.

De exemplu in Anglia, elevii in clasa a VII-a/ a VIII-a citesc o versiune prescurtata (cu un limbaj relativ accesibil) a operei Romeo si Julieta …dupa care o reiau in clasa a XI-a (cand au examenul de treapta/GCSE), recitind opera propriu-zisa si vizionand cele 3 variante de film disponibile. Nu stiu daca aceasta este cea mai buna abordare….insa cu siguranta este una care (intr-o oarecare masura) ii ajuta ca pana in anul de studiu cand sustin examenul, sa poata intelege si sa analizeze aceasta opera, elevii fiind deja relativi familiari.

Teoria mea pentru o solutie optima….pentru a transforma operele lui Shakespeare in lecturi accesibile…..este familiarizarea copilului cu operele propriu-zise …sub orice forma….fie lectura unei variante prescurtate, fie desenele animate….fie o vizita la teatru si vizionarea unei piese (daca nu e prea grafica pentru copil!)….orice il face pe copil mai familiar cu scrierile acestui scriitor …si il indeparteaza de ideea ca scrierile lui nu sunt accesibile.

Setul despre care vreau sa va povestesc face tocmai acest lucru….il familiarizeaza pe copil….in pasi mici…cu evenimentele si personajele principale ale catorva opere apartinand lui Shakespeare, lasand la o parte scenele grafice sau limbajul complex.

                           

Setul contine 16 opere importante, sub forma unor cartulii mici (de aproximativ 50-60 de pagini) cu un scris relativ mare si cu un vocabular accesibil. Ilustratiile sunt alb-negru si completeaza povestea propriu-zisa, nefiind prea mici, insa nici prea mari pentru a distrage atentia de la firul naratiunii. Ca si ghid, acest set a fost clasat ca potrivit copiilor de 7+ ani….insa din experienta proprie pot confirma ca sunt accesibile si copiilor de 5 ani (in cazul in care prezinta interes pentru lectura independenta sau alaturi de un adult) si pentru copiii mai mari (de 9-10 ani) care nu sunt familiarideloc cu scrierile acestui autor. Cartile au acelasi format in ce priveste stilul de scriere si isi gasesc locul intr-o carcasa trainica pe care eu o gasesc foarte folositoare.

 

                          

 

Cartile din acest set repovestesc urmatoarele opere:

Hamlet

Visul unei nopti de vara

Furtuna

Macbeth

Henry V

Romeo si Julieta

A doisprezecea noapte

Antonius si Cleopatra

Asa cum iti place

Mult zgomot pentru nimic

Othelo

Richard III

Regele Lear

Negustorul din Venetia

Imblanzirea scorpiei

Julius Cezar

 

Noi am cumparat cartile de aici la un pret mai mult decat accesibil.

Daca aveti copii (mici sau mari) carora le face placere sa citeasca…sau sa li se citeasca….nu va feriti de astfel de lecturi pentru ca nu vor face altceva decat sa imbogateasca vocabularul copiilor, facandu-i familiari cu niste subiecte deloc usor de digerat, pe intelesul lor.

O zi frumoasa sa aveti alaturi de cei dragi!

Ana (4a7l) & Emilia (2a5l)

 

 

Arca lui Noe!

Ca si parinti, ne straduim mereu sa le explicam micutelor noastre despre dragostea lui Dumnezeu si despre felul cum El este prezent in vietile noastre in fiecare zi. Ca si adulti, pentru noi este usor sa deschidem si sa citim Biblia…insa lucrurile sunt putin diferite in cazul celor mici.

Desi citim Biblia pentru copii zilnic si A. este familiara cu multe dintre povestioarele scrise pe intelesul ei …si cu personajele corespunzatoare, diferite jocuri sau activitati nu fac altceva decat sa fixeze si mai bine informatia.

Va dati seama ce mare mi-a fost bucuria cand am gasit jocul Arca lui Noe la reducere (daca nu ma insel, a costat in jur de £5-£6 si l-am cumparat de la Sainsbury’s insa l-am vazut disponibil si in alte locuri). Jocul propriu-zis consta intr-o arca de lemn, Noe si sotia sa impreuna cu cateva seturi de animale.

                             

Noi l-am folosit initial cu A., insa in ultimul an si E. s-a jucat cu el si a reprodus scena potopului, pe limba ei.

Cum ne-am jucat?

-am identificat animalele si am discutat despre ele.

-am repovestit povestea lui Noe, insistand asupra credinciosiei lui in ce priveste ascultarea de Dumnezeu.

Am jucat ‘cine e in arca?’ (Un jucator ascunde cate un animal in arca iar celalalt jucator trebuie sa ghiceasca despre ce animal este vorba, pe baza indiciilor date; cat de usoare sau dificile vor fi indiciile depinde doar de voi!). Pe youtube veti gasi si un cantecel simpatic, ‘who built the ark?’ , foarte usor de memorat pentru cei mici.

Am discutat despre conceptele ‘mic/mare’ si marimea animalelor in realitate (de exemplu elefantul are aproximativ aceeasi marime ca si zebra, insa in realitate lucrurile stau altfel).

Am asociat animalele din lemn (in stil de desene) cu cele realizate intr-un stil realist si cu flashcard-urile specifice.

Acest joc merge foarte bine alaturi de cartea ‘Noah’s ark’ din colectia prezentata aici.

O saptamana frumoasa sa aveti alaturi de piticii vostri!

 

Cum invatam alfabetul

Blogosfera….magazine (virtuale sau nu)…..cutiile cu jucarii din camera copilului….precum si bibliotecile, sunt pline cu diferite resurse mai mult sau mai putin potrivite pentru asumarea alfabetului in cazul celor mici.

Mai jos veti gasi o lista cu resursele pe care noi le-am gasit folositoare…si care au dat rezultate in cazul Emiliei. Materialele prezentate nu sunt neaparat cele mai populare/bune/potrivite pentru ca in cazul fiecarui copil intervine decizia fiecarui parinte si resursele specifice care se potrivesc stilului de invatare al celui mic….insa eu sper sa va puteti inspira din lista noastra.

 

Astfel, noi folosim :

• autobuzul virtual (am intrat prima oara in contact cu aceasta jucarie cand am dus-o pe Emilia la urgente, in urma unui episod febril; desi nu se simtea bine, aceasta jucarie a tinut-o ocupata si alerta). Jucaria in sine este zgomotoasa (daca doriti volumul la maxim:) ) si generoasa ca marime, insa prezinta toate elementele pe care un copil si le va asuma mai devreme sau mai tarziu (literele, sunetele, cifrele si formele)

                                    

 

• dispozitivul de la LeapFrog asociat cu flashcarduri simple (initial am inceput cu 3/4 sunete, adaugand altele noi pe masura ce si le asuma pe cele vechi). Literele se pot folosi individual sau cu dispozitivul propriu-zis care spune litera si sunetul/ele cu care cel mic se familiarizeaza, dupa care ofera unul sau doua cuvinte ca exemplu, incepand cu litera respectiva.

 

• litere magnetice (pe care le lipim pe unde apucam)

 

• preschool folder (cumparat de aici); eu am laminat foile (pentru a nu fi nevoita sa le printez de mai multe ori) si le folosim individual, sau cu literele magnetice, insistand asupra vocabularului

• puzzle cu litere (noi il avem pe acesta, insa am vazut multe alte variante disponibile in mediul online)

 

• litere pe perete (nu retin numele vanzatorului, insa noi am cumparat aceste abtibilduri de pe ebay si le avem de pe vremea cand Ana invata alfabetul)

 

• flashcarduri clasice (din pacate nu retin de unde le-am descarcat exact pe acestea, insa la o simpla cautare pe google veti descoperi o multime de variante)

 

Emilia nu are o rutina anume in ce priveste asumarea alfabetului, insa incerc o data la 2/3 zile sa imi fac timp sa il repetam impreuna in orice forma ii face ei placere…de multe ori alege sa sara pe pat langa literele de pe pereta, cand alfabetul sau insistand asupra sunetelor, alteori imi cere foile laminate….iar cu autobuzul cred ca se joaca in fiecare zi:) …activitatea in sine nu dureaza  mai mult de 5-10 minute. Uneori fetele se joaca de-a profesoarele si astfel E. are ocazia sa il repete….alteori tati devine elev si fetele il chestioneaza asupra sunetelor….alteori mancarea de pe aragaz trebuie sa astepte pentru ca ma trezesc cu o mica domnisoara la picioarele mele cu niste litere magnetice in mana. Situatiile sunt diferite…si amuzante de fiecare data….insa scopul final este acela de a se familiariza cu literele si sunetele.

Un exemplu de activitate gasiti aici .

O zi frumoasa sa aveti alaturi de piticii vostri!

 

Colectie amuzanta pentru cititori incepatori

Cred ca nu e un secret faptul ca pe listele nostre de cadouri/prioritati/etc. sunt si cartile. Incerc mereu sa gasesc oferte bune si seturi la preturi accesibile….completand mereu biblioteca fetelor si lasandu-le sa exploreze carti si subiecte pe intelesul lor. De multe ori apelez la prietenii nostri , Amazon si Ebay, de alte ori apelez la liste de dorinte si bunavointa rudelor/prietenilor…..si destul de des apreciez la aceasta sursa : http://www.thebookpeople.com (despre produse cumparate de aici v-am mai povestit in acest, acest si acest articol).

Colectia despre care vreau sa va  nu trateaza o tema sau un personaj anume….insa prezinta aspecte amuzante din viata unor personaje fictive, insotite de un vocabular si o grafica la fel de amuzanta.

 

Astfel, colectia contine 6 carti (de o dimensiune relativ mare, numai bune de manuit pentru niste maini micute):

 

Ready, steady, jump – il are ca protagonist pe un elefantel care desi este dezamagit de faptul ca nu poate sari ca toti prietenii sai (care sunt mult mai usori decat el), isi da seama in final ca si calitatile lui sunt bune si apreciate.

 

The pets you get – ii are ca protagonisti pe un frate si o sora care au preferinte complet diferite in ce priveste alegerea unui animal de casa; intr-un final ajung la o concluzie rezonabila si reusesc sa se inteleaga.

 

Who’s in the loo – are ca ‘obiect de discutie’ tocmai o toaleta care nu se mai elibereaza, toate celelalte personaje intrebandu-se cine poate sta atat de mult. Deznodamantul….il veti citi singuri 🙂 !

 

That’s not funny – o are in centru atentiei pe doamna hiena, care isi tachineaza pe rand prietenii si se amuza atunci cand observa provocarile acestora….insa in final afla ca roata se intoarce 🙂

 

Mine’s bigger than yours – aduce in centrul atentiei doi dinozauri (unul mic si unul mare) si conflictul iscat de cel mare cand doreste sa fure bomboana celui mic. Finalul povestii aduce in prim plan o mamica dinozaur, care isi apara puiul.

 

I’m sure I saw a dinosaur – aduce in prim plan nazbatia unui baietel care minte ca a vazut un dinozaur si antreneaza o intreaga comunitate …..pentru a-i aduce mai multi clienti tatalui sau, care vindea inghetata 🙂

 

Desi aparent nevinovate si cu un vocabular simplu si pe placul copiilor, povestile trateaza subiecte de o reala valoare (eg. fiecare persoana este speciala in felul ei, tachinarea persoanelor nu este amuzanta, aspectul de bullying, etc.) pe intelesul celor mici.

In cazul in care sunteti interesati de achizitionarea acestui set pentru piticii vostri, il puteti cumpara de aici la un pret foarte accesibil.

O zi frumoasa  sa aveti!

Ana (4a6l) & Emilia (2a5l)

 

Recenzie set carti ‘The adventures of Amelia Jane’

Nu cred ca trece vreo zi fara ca Ana sa citeasca (fie independent sau impreuna cu mine sau tine) sau sa ii citeasca Emiliei sau papusilor. Eu pot doar sa ma bucur ca cititul este la loc de cinste pe lista prioritatilor ei….insa marturisesc ca in ultima vreme este o provocare pentru mine sa gasesc materiale (sub forma de carticele sau carti cu capitole mici) potrivite pentru varsta ei.

Mare mi-a fost  bucuria cand (intamplator, bineinteles!) am dat peste un set apartinand scriitoarei Enid Blyton. Nu prea serioase pentru o domnisoara de 4 ani, cu un vocabular relativ accesibil….acest set de carti a fost ‘savurat’ de Ana pe ‘nemancate’ (la propriu, a citit capitol dupa capitol dupa capitol).

Colectia cuprinde 5 carti care o au in centru atentiei pe Amelia Jane, o papusa buclucasa careia ii plac nazbatiile si glumele pe baza prietenilor ei (celelalte jucarii din camera lui Tom). Cele 5 carti din aceasta colectie sunt :

Good idea, Amelia Jane!

Naughty Amelia Jane!

Amelia Jane again!

Amelia Jane gets into trouble!

Amelia Jane is naughty again!

avand-o pe Amelia Jane in centrul atentiei, sub forma unor capitole scurte (in jur de 12-20 de pagini)  care au tot timpul un final fericit, din care cel mic poate invata si poate trage concluziile corespunzatoare.

Amelia Jane nu este o fetita rea….ci doar una care (intentionat sau nu?!) reuseste sa intre in multe probleme si de multe ori are nevoie de ajutorul prietenilor sai.

Acest set de carti a fost un adevarat ‘deliciu’ pentru Ana, de multe ori gasind-o razand in hohote. Desi in paginile acestor carti veti gasi multe idei de nazbatii :), aceste carti au fost pe placul Anei si pot confirma ca nu a incercat sa o imite pe Amelia Jane:).

Noi am gasit colectia in TkMaxx (care nu este un magazin destinat cartilor) si desi pretul initial a fost £29.99….noi am platit £4.99 (deci un adevarat chilipir!). In cazul in care doriti sa comandati o colectie similara, sau doar o anumita carte care sa o aiba pe Amelia Jane ca protagonist, le gasiti aici.

La final, va las cu un fragment din aceasta colectie, pentru a va face o idee despre vocabularul folosit si dificultatea lui:

You might think that Amelia Jane would grow out of her bad ways, but she didn’t. The day soon came when she felt bad again. It was the day that the pop-gun came to the nursery. The children had bought it and had been playing with it. It was great fun.

It was a wooden gun that had a cork fitted in at the end of it. When you pressed the trigger, the cork flew out with a pop, but it didn’t go far, because it was tied on to the gun with a piece of string. The children set up their wooden soldiers in a row and shot them down – bang!-with the pop-gun. The soldiers didn’t mind, because it was what they were made for. 

But when Amelia Jane got hold of the pop-gun that night and began shooting the corl at everyone, there was trouble!

(extract din capitolul Stop it, Amelia Jane/cartea Naughty Amelia Jane)

O zi frumoasa sa aveti alaturi de cei dragi!

A (4 1/2) E (2a5l)

Despre elevi …si recompense

sursa

Saptamanile trecute au fost foarte ocupate pentru mine….si pentru elevii din grija mea. In Anglia elevii au avut vacanta de Pasti, insa pentru juniorii care se pregatesc de examenul 11+  vacanta a fost doar o oportunitate de aprofundare a cunostintelor si pregatire pentru testarea care le va permite (sau nu!) intrarea la o scoala de gramatica.

Examenul 11 plus este optional si se aplica doar elevilor (de clasa a V-a sau a VI-a) care doresc sa inceapa liceul la o scoala de gramatica (grammar school). Competitia este acerba din cauza faptului ca numarul scolilor de gramatica a scazut considerabil ….ceea ce inseamna ca sute de elevi ‘se lupta’ pentru acelasi loc. Poate va intrebati ce se intampla cu cei care nu iau nota de trecere? Nimic dramatic….se inscriu si cel mai probabil primesc un loc intr-o scoala de stat (al carui standard uneori se poate apropia de cel al unei scoli de gramatica….sau nu!).  Mai multe detalii referitoare la testele propriu-zise si nivelul la care se asteapta sa gandeasca acesti copii gasiti aici .

Eu am avut in grija o clasa de 12-14 elevi cu care am petrecut 4 ore in fiecare zi, concentrandu-ne doar asupra Matematicii si Limbii Engleze. La inceputul saptamanii managerul centrului mi-a dat trei ‘premii'( sub forma unor seturi de pixuri, carioci frumoase si o carte cu intrebari de cultura generala) pe care copiii urmau sa le primeasca la sfarsitul saptamanii, in functie de performanta lor in saptamana respectiva. In mod normal, copiii trebuiau sa primeasca ‘puncte’ in functie de raspunsurile lor in clasa si tema facuta acasa….tema care trebuia sa le ia aproximativ 2-3 ore.

Ca si idee generala, eu nu incurajez recompensele in educatia copiilor mei; fiicele mele sunt inca mici pentru proiecte independente sau ‘teme’ dar nu vor primi dulciuri, premii sau stickere pentru niciuna din activitatile mentionate mai sus. La centrul unde invata acesti copii se aplica insa un sistem de recompense si competitia in clase este acerba (nu stiu ce procentaj se datoreaza profesorului …..sau copiilor care vin dintr-un sistem foarte competitiv).

Eu am gasit programul de lucru foarte riguros si de la inceputul saptamanii am observat ca anxietatea copiilor era la cote maxime. Vorbim despre o ‘vacanta’ in care ei au petrecut zilnic cate 4 ore la un centru de meditatii….inca 2-3 ore facandu-si temele + multele alte activitati pe care le au programate (pian, inot, diferite activitati sportive, etc).

De la inceputul saptamanii am stabilit atmosfera clasei (ca una cat mai relaxata si bazata pe raspunsuri, nu pe timpul propriu-zis). Astfel, copiii au primit puncte pentru :

• tema acasa (10 puncte daca 90% din tema era facuta)
• caiet ingrijit (5 puncte daca la sfarsitul orei aveau scris in caiet TOT ce am scris pe tabla, fara nici o atentionare din partea mea)
• masa ingrijita (2 puncte daca pe masa se aflau doar materialele pentru subiectul respectiv si obiectele de scris)
• intrebari (3 puncte pentru intrebari puse pe marginea lucrurilor pe care nu le-au inteles sau asupra carora nu sunt siguri);
• copiilor li se luau cate 3 puncte daca radeau sau glumeau pe baza greselilor colegilor lor

 

Pentru Matematica, am recompensat copiii pentru:

• raspunsurile de la inceputul orei (5 puncte pentru 5 intrebari generale, de la tabla inmultirii, impartirii….radacina patrata, procentaje, fractii, etc); desi ei nu stiau, intrebarile erau puse dupa nivelul lor, astfel incat fiecare elev sa aiba sansa sa primeasca cel putin 3 puncte
• demonstratie in fata clasei (5 puncte pentru rezolvarea unei probleme bazata pe un concept invatat anterior, la tabla in fata clasei)
• raspunsuri generale (2 puncte pentru raspunsurile la intrebarile generale gen ‘cate laturi are un hexagon?’, ‘suma unghiurilor intr-un triunghi este…?’)

 

Pentru Engleza, am recompensat copiii pentru :

• identificarea figurilor de stil (3 puncte pentru identificarea oricarei figuri de stil in vocabularul meu; astfel am putut insista pe diferenta dintre metafora si comparatie, au ras mult de fiecare data cand au identificat hiperbola, etc).
• identificarea corespunzatoare a partilor de vorbire si transformarea in alta parte de vorbire (3 puncte); daca discutam despre un personaj care era ‘intelligent’ de exemplu, elevii trebuiau sa recunoasca acest cuvant ca adjectiv, apoi sa il transforme la cererea mea, in substantiv (‘intelligence’); am avut astfel ocazia sa transformam multe cuvinte in adjective, substantive si adverbe, discutand de asemenea despre sinonime/antonime si prefixe/sufixe

 

Ca si idee generala, am fost foarte generoasa cu alocarea punctelor si nu am facut ‘zarva’ atunci cand unii dintre ei nu aveau tema completa. Am observat ca acest lucru i-a motivat si unii dintre ei chiar si-au terminat tema din ziua precendenta. Programul de studiu a fost unul intensiv si eu am fost foarte multumita de performanta si raspunsurile lor in clasa, cu sau fara tema.

La sfarsitul saptamanii i-am vazut obositi, insa multumiti de cunostintele si ‘punctele’ lor :), cu speranta ca workshopul i-a echipat pentru examenele ce ii asteapta. Cat despre mine, am incheiat saptamana cu o stare de voie buna….stiind ca am lucrat cu niste copii deosebit de curiosi si harnici.