Cand O. nu are chef de Engleza si nimic nu pare sa functioneze, nu imi raman multe solutii…sau plec si ne intalnim in ziua urmatoare….sau (si de obicei se aplica al doilea ‘sau’) inventez/adaptez vreun joc/activitate care sa ii capteze interesul si sa il binedispuna…
Jocul propozitiilor fara sens ma salveaza mereu…iar pe el il distreaza mereu…asa ca sesiunea se termina cu multa voie buna si fara vreun conflict la orizont. Cred ca am vazut (sau am citit) despre propozitii fara sens ca joc propriu-zis….cartonat si disponibil in librarii….insa in cazul nostru a functionat perfect si pe hartie.
Pentru ca stie partile de vorbire…alegem aleatoriu 10 (sau cate vreti) substantive, 10 adjective, 10 adverbe, 10 verbe si 10 pronume; in timp ce el imi dicta cuvintele iar eu le scriam pe foaie am recapitulat partile de vorbire…si rolul lor (eg. adjectivul adauga informatie substantivului ; pronumele poate fi inlocuit cu un substantiv de gen corespunzator, etc. etc.). Dupa ce toate cuvintele erau scrise pe foaie….am rupt foaia si am pastrat-o eu, in timp ce el a avut voie de pastreze caietul; l-am rugat apoi sa inchida ochii si sa tot aleaga cate un cuvant….dupa care trebuia sa il scrie in caiet….si cam asta a iesit.
Dincolo de activitatea in sine care si-a servit scopul cu succes, pe mine m-au bucurat 2 aspecte diferite…am reusit sa recapitulam ceva (in cazul acesta, partile de vorbire si rolul lor)….si am reusit sa terminam ora intr-o nota de voie buna, ceea ce inseamna ca data urmatoare cand ne intalnim probabil voi avea ocazia sa corectez o tema cel putin decenta.
Activitatea poate fi bineinteles adaptata dupa varsta si cunostintele copilului…insa eu o recomand cu multa caldura…in cazul nostru a starnit multe hohote de ras!
O saptamana frumoasa sa aveti!
ominunatanebunie 