In ultimele luni persoane dragi noua au avut parte de provocari mari in viata lor…..asa ca in speranta ca vom aduce un zambet ….ne-am pus pe treaba si am creat 2 felicitari care au calatorit spre Germania si Italia.
A. a contribuit din plin la realizarea lor…si desi nici pe departe perfecte, cred ca uneori intentiile bune, mesajul de incurajare…si faptul ca cei dragi stiu ca suntem alaturi de ei si ii pastram in rugaciunile noastre e cel mai important.
O zi frumoasa sa aveti!
Cand O. nu are chef de Engleza si nimic nu pare sa functioneze, nu imi raman multe solutii…sau plec si ne intalnim in ziua urmatoare….sau (si de obicei se aplica al doilea ‘sau’) inventez/adaptez vreun joc/activitate care sa ii capteze interesul si sa il binedispuna…
Jocul propozitiilor fara sens ma salveaza mereu…iar pe el il distreaza mereu…asa ca sesiunea se termina cu multa voie buna si fara vreun conflict la orizont. Cred ca am vazut (sau am citit) despre propozitii fara sens ca joc propriu-zis….cartonat si disponibil in librarii….insa in cazul nostru a functionat perfect si pe hartie.
Pentru ca stie partile de vorbire…alegem aleatoriu 10 (sau cate vreti) substantive, 10 adjective, 10 adverbe, 10 verbe si 10 pronume; in timp ce el imi dicta cuvintele iar eu le scriam pe foaie am recapitulat partile de vorbire…si rolul lor (eg. adjectivul adauga informatie substantivului ; pronumele poate fi inlocuit cu un substantiv de gen corespunzator, etc. etc.). Dupa ce toate cuvintele erau scrise pe foaie….am rupt foaia si am pastrat-o eu, in timp ce el a avut voie de pastreze caietul; l-am rugat apoi sa inchida ochii si sa tot aleaga cate un cuvant….dupa care trebuia sa il scrie in caiet….si cam asta a iesit.
Dincolo de activitatea in sine care si-a servit scopul cu succes, pe mine m-au bucurat 2 aspecte diferite…am reusit sa recapitulam ceva (in cazul acesta, partile de vorbire si rolul lor)….si am reusit sa terminam ora intr-o nota de voie buna, ceea ce inseamna ca data urmatoare cand ne intalnim probabil voi avea ocazia sa corectez o tema cel putin decenta.
Activitatea poate fi bineinteles adaptata dupa varsta si cunostintele copilului…insa eu o recomand cu multa caldura…in cazul nostru a starnit multe hohote de ras!
O saptamana frumoasa sa aveti!
La capitolul citire noi suntem la ‘sight words’. Acestea reprezinta cuvintele care nu respecta neaparat regulile de citire ale limbii Engleze…si cu care copiii trebuie sa se familiarizeze intr-atat incat sa ajunga sa le recunoasca in orice context (in Anglia lucrul asta trebuie sa se intample pana la 5 ani). Ce e si mai interesant e faptul ca aceste cuvinte reprezinta o proportie covarsitoare a materialelor scrise….deci cel putin teoretic, abilitatea copilului de a le recunoaste constituie un pas in plus catre intelegerea aprofundata a oricarui text.
Noi avem un whiteboard micut atasat de dulapul A.-ei si in fiecare saptamana scriem 2-3 sight words pe care A. are ocazia sa le vada si sa le repete (atunci cand vrea ea) de sute de ori….nu stergem cuvintele vechi…si nici nu scriem altele noi pana cand nu suntem siguri ca A. le recunoaste in orice context.
In afara de whiteboard mai folosim pentru citit si carti specifice cu stickere…sau stickere simple…..si pot confirma ca au un mare succes in cazul A.-ei cand vine vorba de repetarea cuvintelor dar si pentru abilitatile fine motorii. In cazul nostru, citirea cu stickere functioneaza cam asa:
Se ia o foaie simpla de hartie….se scrie cuvintele pe care piticul le stie…..dupa care se creaza propozitii/fraze doar cu cuvintele pe care copilul le stie….sticker-ele evident inlocuiesc cuvintele dificile. Propozitiile nu trebuie neaparat sa aiba sens pentru ca scopul acestei activitati este recunoasterea ANUMITOR cuvinte….cu cat este mai mare copilul, cu atat i se vor parea mai amuzante propozitiile…ciudate!:)
Un weekend frumos sa aveti!
Noi i-am cumparat A.-ei un Abacus de marime medie demult…si il folosim evident…la numarat!…sau si mai bine…la jucat:)….Stiam ca poate fi folosit – intr-o oarecare masura – pentru sortarea culorilor, realizarea tiparelor, adunare si scadere…insa A. este prea mica pentru astfel de activitati; il are mereu la indemana (langa cutiile cu jucarii)…si oricand are chef de numarat bilute…si-l ia singura…si incepe numaratoarea 🙂
Pana recent nu am cunoscut toate modalitatile (nici acum nu cred ca le cunosc pe toate) avansate de folosire al Abacus-ului ….insa pot confirma ca activitatile prezentate mai jos sunt foarte bune pentru dezvoltarea abilitatilor fine motorii…si pentru vizualizarea propriu-zisa a operatiilor (adunare sau scadere)….pentru ca am observat rezultatele rapide ‘pe viu’!
O. este un baietel deosebit care se afla in faza de recuperare a unei conditii medicale serioase…..si recupereaza cu pasi repezi pe toate fronturile (parintii spera sa reuseasca sa il incadreze din nou intr-o scoala la inceputul anului academic 2014).
Pentru ca la capitolul abilitati fine motorii O. mai are nevoie de exercitiu…si pentru ca si la capitolul ‘matematica mentala’ este loc de mai bine….parintii i-au cumparat un Abacus mare pe care noi il folosim cate 10 minute de fiecare data cand ne intalnim si care il ajuta sa vizualizeze calculele.
Prima oara cand am folosit Abacus-ul a fost foarte incantat si ‘ne-am jucat’ incontinuu pentru 1 ora….insa acum il folosim de fiecare cand ne intalnim doar cate 10 minute, pentru a fi sigura ca nu se plictiseste si il respinge. Pentru a fi sigura ca nu va pierde tiparele le-am printat pe hartie simpla, dupa care le-am lipit pe carton si le-am ‘legat’ cu un inel de cheie….astfel le poate pastra in forma compacta iar eu sunt sigura ca nu trebuie sa le printez de fiecare data cand le printez.
In cazul lui, tiparele au fost foarte utile atat pentru numarat (pentru ca randurile de pe Abacus-ul real trebuie sa corespunda cu cele de pe cartonase) …cat si pentru exersarea abilitatii de concentrare (pentru tiparele mai grele a trebuit sa urmareasca fiecare rand cu atentie pentru a fi sigur ca reuseste sa reproduca tiparul intocmai.
Dupa ce termina de facut cate un tipar adaugam bilele impreuna…fara sa ne folosim degetele. Aspectul vizual al randurilor si intelegerea ca fiecare rand contine nici mai mult nici mai putin de 10 bile a functionat foarte bine in cazul lui….ajutandu-l sa dea raspunsuri pentru care in mod normal si-ar fi folosit degetele; drept dovada, am reusit sa numaram din 2 in 2, din 3 in 3, din 4 in 4 si din 5 in 5 pana la 100 (inainte si inapoi) fara vreo plangere la orizont.
Cred ca tiparele si cerintele ‘adunarii’ si ‘scaderii’ bilelor pot fi adaptate in functie de varsta si abilitatile copiilor…insa eu le-am gasit utile pentru ca indiferent de varsta elevului, intr-adevar necesita folosirea degetelor pentru reproducerea intocmai a imaginii…si implicit ajuta la dezvoltarea sau pur si simplu exersarea abilitatilor fine motorii.
De mica A. a fost pasionata de comunicare (de orice fel!)….litere, carti, mesaje scrise, semne pe strada…tot ceea ce ea asocia…si asociaza cu vreo forma de comunicare. M-am documentat putin inainte sa nasc…si stiam ca cei mici au o abilitate extraordinara de a retine si a asimila informatia…insa mi s-a parut nerealist sa am un program structurat sau ceva similar pentru ea, din cauza varstei fragede, a spatiului…si a timpului!. Desi sunt familiara cu metoda Doman si succesul flashcard-urilor…..sau cu cea a Mariei Montessori….din pacate programul nostru de zi cu zi si spatiul limitat pur si simplu nu imi permite sa fiu super constanta in ceva anume….asa ca am hotarat sa imbin diferite metode si sa le potrivesc nevoilor ei.
A. stie alfabetul si recunoaste literele de la aproape 2 ani si cateva din lucrurile care au ajutat-o sa il memoreze au fost:
-cantecele pe youtube (preferatele ei erau cele de la Hooplakidz si de la KidsTV123)
Ca si regula generala A. nu are acces la laptop decat supravegheata si doar 10-15 minute la rand….insa recunosc ca uneori aceste cantecele educative fac diferenta dintre o mancare arsa si un copil fericit….sau o mancare comestibila si un copil fericit :)….
– flashcard-uri (nu retin exact de unde le-am printat, insa sunt foarte multe seturi disponibile – gratuit – pe internet)
– alfabetul lipit pe perete
– mini whiteboard (noi o avem de aproximativ 2 luni si momentan ne familiarizam cu ‘sight words’ …insa cred ca poate fi folosita pentru memorarea oricarui tip de informatie atata timp cat este intr-un loc accesibil copilului)
– laminate lipite pe perete (din nou, deloc estetice….insa in cazul nostru s-au dovedit a fi f f f f practice)
– ‘zid’ de cuvinte (sau orice fel de informatie in forma scrisa – sau nu – doriti sa memoreze copilul)
….si multa voie buna!:)…
O zi frumoasa sa aveti !
Va mai amintiti de aventura noastra la circ?….ei bine, m-am tot gandit si razgandit care ar trebui sa fie urmatoarea noastra ‘destinatie’ (de aceasta data fara tati, din pacate)….si am ajuns la concluzia ca acvariul ar fi o alegere buna….si am avut dreptate! Ca de obicei, A. a fost incantata de tot ce a vazut acolo…a recunoscut cativa pesti despre care vorbisem ….si cand am ajuns la iesirea acvariului – dupa vreo 3 ore de topait, a fost prea obosita pentru a ma porni spre casa…asa ca a schimbat locul cu E. si s-a odihnit intr-un McDonalds, in timp ce eu puneam tara la cale cu surioara ei :).
Inainte sa mergem la acvariu, am citit despre animale acvatice, ne-am udat, am colorat, am scris, am numarat….si cate nu am mai facut…toate pe un fundal de cantec si topaiala….sa stie vecinii ca suntem acasa!
Asadar, am folosit :
– carti (A swim through the sea/ The pout pout fish – una din preferatele A.-ei/ Swimming with the dolphins ) pe care le-am gasit utile din toate punctele de vedere (vocabular/rima/ culori/ cunostinte si ca generator de mullllllllllllteeeeeeeeeee intrebari)
– videoclipuri pe youtube
Learn about sea animals- Elly visits an aquarium!
The first sea animals words for toddlers fun show
The underwater song
– stickere homemade ( pentru abilitatile fine motorii ale A.-ei)
– ‘acvariu’ improvizat…cu animalute de plastic
– jocuri de potrivire
– tipare
– balene mici, medii, mari si uriase 🙂
– jocuri matematice cu pesti 🙂
– puzzle-uri matematice
– aplicatii pe telefon (care au consolidat vocabularul A.-ei…..si mi-au dat si mie o pauza ) 🙂
![IMG_1958[1]](https://ominunatanebunie.files.wordpress.com/2014/04/img_19581.png)
Dupa ce ne-am jucat toata saptamana…si am numarat pesti…si am tot vorbit despre vietuitoare acvative…am ajuns si la acvariu…..si m-am bucurat de bucuria A.-ei :).
Cand am terminat vizita (dupa vreo 3 ore)….A. era prea obosita asa ca ne-am oprit la o cafenea….a schimbat rapid locul cu Emilia si si-a facut somnul de frumusete….intre timp, noi am povestit….asa, ca fetele 🙂
In ultimele 2 saptamani am avut ca tema generala vietuitoarele acvatice…si am incercat sa incorporez niste activitati relevante pe marginea temei….asa ca, ce activitate mai buna decat una care include si vocabular si cifre?:)
Am vazut tipul acesta de activitati insotite de clestisori de haine…insa noi nu aveam la indemana (si nici nu aveam rabdare pana ajungeam sa cumpar)…asa ca am recurs la ‘paper clips’ (i le-am deschis putin putin A.-ei sa nu gaseasca intregul proces frustrant din cauza mainilor mici).
Ne-am jucat cu vietuitoarele salbatice in 2 reprize…pentru ca eu am fost cea care nu mai avea rabdare….. A. reusea sa ataseze agrafele cu succes de cifra corespunzatoare…insa in dreptul fiecarui flashcard se nastea o noua conversatie :):) care genera alte intrebari….si ne invarteam intr-un cerc vicios :):)….asa ca ne-am jucat pana la 10…si in alta zi cred ca am facut a doua parte de flashcard-uri .
Spor la numarat sa aveti!
Inainte sa scriu primul post pe blog cred ca m-am razgandit de foarte multe ori….nu stiu de ce gaseam experienta scrisului foarte intimidanta (desi mereu mi-a placut sa scriu)….si m-am gandit …si m-am razgandit..si iar m-am gandit…si tot asa…pana cand intr-o zi mi-am luat ‘inima in dinti’ si am creat un cont pe wordpress.
Desi marturisesc ca ‘imi prind urechile’ (la propriu!) cand vine vorba de design-ul blog-ului…teme…si alte chestii pe care alte blog-uri par sa le aiba…nu ma preocupa foarte tare acest aspect…poate cu timpul voi reusi sa ma specializez in ‘ale wordpress-ului’…..si voi mai invata cate una, cate alta….pana atunci (daca va exista un ‘atunci’), eu sunt multumita de jurnalul online al fiicelor mele…care sper sa reziste testul timpului pentru a-si putea citi amintirile :)…si ma bucur ca il pot impartasi cu voi…
Posibilitatea de a crea resurse noi/originale sunt relativ limitate (de timp…si de abilitatile mele ‘informatice’ in sine) in cazul meu….asa ca sunt recunoscatoare pentru ideile/sabloanele impartasite pe internet de alte mame cu mai multa experienta. Cred ca stau mai bine la categoria ‘inventivitate’ cand vine vorba de joaca prin invatat (desi probabil si alte mame s-au gandit la jocuri similare, daca nu la fel)…si le impartasesc cu drag.
Poate va vor surprinde resursele de mai jos din cauza faptului ca sunt in principal pentru invatacei/pitici care doresc sa asimileze/invete Engleza (voi vorbi mai mult despre asta in alt post)….insa sunt resursele pe care eu le folosesc cu multa recunostinta (la adresa mamelor care au investit timp si le-au facut accesibile mamicilor de pretutindeni ) si cred ca multe dintre ele pot fi folosite pentru orice limba (in special cele matematice…sau cele cu imagini).
Asadar, eu recomand cu mult drag
http://www.confessionsofahomeschooler.com
http://www.theunlikelyhomeschool.com
http://www.erin-specialeducation.blogspot.com
http://www.makinglearningfun.com
http://www.imperfecthomemaker.com
http://www.homeschoolcreations.net
http://www.123homeschool4me.com
http://www.thisreadingmama.com
http://www.totallytots.blogspot.co.uk
http://www.2teachingmommies.com
Recent (spre rusinea mea!) am descoperit ca si in blogosfera romaneasca sunt multe mame creative si generoase atunci cand vine vorba de experienta lor si activitatile cu cei mici, pe care le impartasesc cu ‘publicul’ larg :). Nu am avut ocazia sa le cunosc (nici pe cele de sus, nici pe cele de jos 🙂 )…insa daca intrati pe blog-urile lor, cu siguranta veti gasi ceva folositor pentru micutii vostri si va veti minuna de creativitatea si disponibilitatea lor vis-a-vis de copiii lor.
Probabil sunt mult mai multe mamici active in blogosfera (pe care am sa le descopar treptat probabil)…insa cateva blog-uri pe care incerc sa le verific regulat sunt :
http://www.caietpentruscoaladeacasa.wordpress.com
http://www.machetedidactice.wordpress.com
http://www.micatelierdecreatie.ro
http://www.ursuletinazdravani.wordpress.com
http://www.douafetecucuiete.wordpress.com
http://www.amintiridebuburuza.blogspot.com
http://www.lapieptulmamei.blogspot.com
http://www.ourenglishhomeschool.com
Noi intentionam sa lucram pe activitati structurate in Romana dupa ce A. va implini 3 ani (va povestesc in alt post de ce :)….insa as aprecia daca ati impartasi alte resurse/website-uri/ blog-uri pentru activitati in Romana.
Asadar….voi pe la ce bloguri sau website-uri popositi?
Va mai amintiti de importanta cititului si obsesia celor mici asupra anumitor carti/ obiecte/ animalute ?…momentan A. este f pasionata de ‘pretend play’ (joaca de-a…) si de carti. Mereu i-au placut cartile si a fost expusa de mica la ceea ce inseamna literatura pentru copii….insa preferintele si le schimba o data la cateva luni…si o data cu invatarea alfabetului sau recunoasterea anumitor cuvintele, interesul a crescut…si de cateva saptamani se joaca intr-o veselie ‘de-a cititul’ :):)…..Va imaginati cat de amuzati suntem noi cand ne spune ca nu poate face ceva…sau nu se poate duce sa aduca ceva pentru ca ‘I need to read/ trebuie sa citesc !’ :).
La 2 ani si 3 luni, cartile preferate ale A.-ei sunt
Oops-a-daisy (de David Algrim) -povestea unor copii care uneori gresesc…iar catelul Buddy ii consoleaza (intr-un fel sau altul). A. o rasfoieste in timpul zilei de una singura de foarte multe ori…iar pe mine ma roaga sa i-o citesc de cel putin 2 ori pe zi.
Froggy gets dressed (de Jonathan London) – povestea unei broscute care doreste sa iasa afara sa se joace, insa de fiecare data uita cate ceva. Carticica este foarte buna pentru intelegerea/aprofundarea vocabularului referitor la haine…precum si pentru intelegerea logica a ordinii in care ne imbracam.
Hug (de Jez Alborough) – povestea unui pui de cimpanzeu, Bobo, care doreste sa fie imbratisat, insa nu isi gaseste mama. Singurul cuvant care apare in mod repetat in aceasta carticica este ‘hug/imbratisare’….lasand loc parintilor sa explice importanta relatiei dintre mame si copii (noi am insistat asupra faptului ca fiecare copil are nevoie de o mamica).
The Rhyme Bible Story Book for toddlers (by L.J. Sattgast) – Biblia scrisa in versuri la nivelul copiilor de 2-4 ani; A. o numara printre preferatele ei pentru ca versurile rimeaza si imaginile sunt foarte frumos ilustrate.
Pooh’s friends (din seria Adventures in Reading/ Level Pre-1) – carticica include 2 povestioare scurte ‘Friends’ si ‘A party for Pooh’ si vocabularul scris este minim (pentru a incuraja copiii sa se familiarizeze pe cale vizuala cu anumite cuvinte/sight words). Carticica include si 2 foi de stickere (foarte utile pentru abilitatile fine motorii ale A.-ei) si o foaie cu prietenii lui Pooh care pot fi decupati pentru joaca de-a….prietenii? 🙂
The pout-pout fish (de Deborah Diesen) – povestea unui peste care nu renunta la figura trista nici chiar atunci cand il incurajeaza prietenii….insa la un moment dat, o pestisoara ii schimba atitudinea si pestisorul trist se transforma intr-un pestisor fericit. Am gasit cartea foarte buna pentru familiarizarea A.-ei cu cateva din vietuitoarele acvatice (am folosit-o si la numarat!) .
Cam astea sunt preferintele A.-ei la 2 ani si 3 luni …..insa banuiesc ca in cateva luni va prefera alte carticele.
Care sunt cartile/carticelele preferate ale piticilor vostri?
Sunt constienta ca numaratul va fi mereu…doar numarat!….asa ca solutia mea pentru a mentine ‘treaz’ interesul A.-ei in privinta numerelor sunt manipulativele…de diferite culori, marimi si forme. De cele mai multe ori, noi folosim aceste manipulative si pentru alte activitati (sortarea culorilor, marimi, vocabular)…asa ca din punctul meu de vedere, sunt o investitie buna.
Alt set de manipulative cumparat…zis si facut!
Intentia mea initiala a fost sa asezam cifrele pe covor…dupa care sa adaugam numarul corespunzator de animale….si totul a mers ‘ca la carte’ pentru primele 3/4 cifre……DAR…mica mea domnisoara pare a fi o perfectionista desavarsita….asa ca daca un porcusor/oaie sau alt animal nu ‘isi tinea echilibru’….il ridica, il mangaia, il punea langa ceilalti prieteni..si ii mai aducea si altii 🙂
Dupa vreo 10 minute de oblojit animalute (mereu spunea ‘o mommy, it fell!) mi-am dat seama ca nicicum nu am timp sau rabdare sa ajungem impreuna la 20….asa ca eu mi-am continuat activitatea prin casa dupa ce am ajuns la cifra 10…iar ea a continuat sa adauge cifre aleatoriu….si sa isi numere animalutele.
Dupa cum bine va imaginati, cutia de pe capul ei este pur optionala si nu determina in nici un fel succesul activitatii 🙂
Spor la numarat sa aveti!
ominunatanebunie 